12 definiții pentru cordovan


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cordován sn [At: IORGA, S. D. XII, 153 / V: ~ohán, (frm) -duán / Pl: ~e / E: it cordovano] (Înv) Marochin.

CORDOVÁN, cordovane, s. n. (Înv.) Piele fină de capră sau de oaie, tăbăcită vegetal și folosită pentru încălțăminte de lux și marochinărie; marochin. – Din it. cordovano.

CORDOVÁN, cordovane, s. n. (Înv.) Piele fină de capră sau de oaie, folosită pentru încălțăminte de lux și marochinărie; marochin. – Din it. cordovano.

CORDOVÁN, cordovane, s. n. (Învechit și arhaizant) Piele fină pentru încălțăminte de lux; marochin. Era îmbrăcată cu cațaveică cafenie, cu fustă roșie, îmbrobodită cu bariz verde și în picioare cu cioboțele de cordovan cu potcoave de alamă. SADOVEANU, O. V 6. [Purta] încălțări de cordovan de un roșu stîns. SADOVEANU, F. J. 359.

CORDOVÁN s.n. Piele tăbăcită fin după anumite procedee practicate la Cordoba, în Spania. [< it. cordovano, cf. Cordoba – oraș în Spania].

CORDOVÁN s. n. piele de capră sau de oaie tăbăcită fin după anumite procedee practicate la Cordoba. (< it. cordovano)

cordován n. (it. cordováno, d. sp. cordoban, d. Córdoba, un oraș în Spania; fr. cordovan, de unde vine și cordonnier, cizmar). Vechĭ. Marochin, saftian.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cordován (înv.) s. n., pl. cordováne

cordován s. n., pl. cordováne


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CORDOVÁN s. v. marochin, saftian.

cordovan s. v. MAROCHIN. SAFTIAN.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cordován (cordováne), s. n. – Piele de capră tăbăcită. It. cordovano, mag. kordovány (sec. XIX).

Intrare: cordovan
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cordovan
  • cordovanul
  • cordovanu‑
plural
  • cordovane
  • cordovanele
genitiv-dativ singular
  • cordovan
  • cordovanului
plural
  • cordovane
  • cordovanelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cordovan

  • 1. învechit Piele fină de capră sau de oaie, tăbăcită vegetal și folosită pentru încălțăminte de lux și marochinărie.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: marochin saftian 2 exemple
    exemple
    • Era îmbrăcată cu cațaveică cafenie, cu fustă roșie, îmbrobodită cu bariz verde și în picioare cu cioboțele de cordovan cu potcoave de alamă. SADOVEANU, O. V 6.
      surse: DLRLC
    • [Purta] încălțări de cordovan de un roșu stins. SADOVEANU, F. J. 359.
      surse: DLRLC

etimologie: