2 intrări

15 definiții

corcodél1 sm [At: DOMBROWSKI 329 ap. DA / Pl: ~ei / E: cf corcodan] (Om) Cufundar (1) (Cavia arctica). 2 Cufundar (2) (Podiceps cristatus).

corcodel2 sm vz crocodil

CORCODÉL, corcodei, s. m. (Ornit.; reg.) Cufundar. – Corcod (onomatopee puțin folosită) + suf. -el.

CORCODÉL, corcodei, s. m. (Ornit.; reg.) Cufundar. – Corcod (onomatopee puțin folosită) + suf. -el.

corcodél (reg.) s. m., pl. corcodéi, art. corcodéii

corcodél s. m., pl. corcodéi, art. corcodéii

CORCODÉL s. (ORNIT.; Podiceps cristatus) bodârlău, cufundar, (rar) scufundaci, scufundar, (reg.) furidac.

CORCODÉL ~i m. reg. Pasăre acvatică de mărimea raței, cu penele castanii pe spate și albe pe burtă, având în jurul gâtului un „guleraș” de pene; cufundar. /Orig. nec.

1) corcodél și -íl m., pl. elĭ, ilĭ și (alb. korkodhilĭ, d. ngr. krokódilos, vgr. -deilos, lat. corco- și crokodilus, crocodil. Cp. cu lat. hirudo, lipitoare, și hirundo, rîndunică; lacerta, șopîrlă, și ngr. lakérda, lacherdă; vsl. liliĭakŭ, bodîrlăŭ, și rom. liliac, un animal, ș. a. multe). Dun. Cufundac, o pasăre acŭatică cu picĭoarele ca lișița și cu moț de pene în prejuru capuluĭ (colymbus). V. califar și bodîrlăŭ.

2) corcodél m., pl. eĭ, V. corcoduș.

corcoduș sm [At: FILIMON, C. 640 / V: ~cu~, curcu~ / Pl: ~i / E: pbl corcodușă] (Bot) Arbore sau arbust din familia rozaceelor, cu frunze eliptice, flori albe și fructe mici, de culoare galbenă, vânătă sau roșie (Prunus cerasifera).

corcodúș m. (d. corcodușă). Munt. Un fel de prun (prunus cerasifera [saŭ divaricata]). – Și corcodel. În Mold. și Trans. curcudúș și curcudél, în Munt. vest colduș și toltuș (Cod. M. N. 97). V. zarzăr.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CORCODEL s. (ORNIT.; Podiceps cristatus) bodîrlău, cufundar, (rar) scufundaci, scufundar, (reg.) fundac.

CORCODÉL (< corcod, onomat.) s. m. Gen de păsări subacvatice, cuprinzînd c. 20 de specii, larg răspîndite (cu excepția zonelor arctice), foarte bune înotătoare și cufundătoare, fără coadă și cu picioarele așezate în partea posterioară a corpului. În România se întîlnesc patru specii ca oaspeți de vară (clocitoare): c. mare (Podiceps cristatus), c. cu gît roșu (P. griseigena), c. cu gît negru (P. nigrocollis) și c. pitic (P. ruficollius) și o specie, accidental, iarna: c. de iarnă (P. auritus).

CORCODEL subst. rață sălbatică-cufundar; iar în lista de cuvinte țigănești „d-zeu” (BL II 142). 1. – (17 B IV 132; Șchei III); 2. Andrei portarul Sucevei (16 A IV 40);R., 1774 (IO 195).

Intrare: corcodel
substantiv masculin (M12)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular corcodel corcodelul
plural corcodei corcodeii
genitiv-dativ singular corcodel corcodelului
plural corcodei corcodeilor
vocativ singular
plural
Intrare: Corcodel
Corcodel nume propriu
nume propriu (I3)

corcodel

  • 1. ornitologie regional Pasăre acvatică de mărimea raței, cu penele castanii pe spate și albe pe burtă, având în jurul gâtului un „guleraș” de pene.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX sinonime: cufundar
  • surse: Scriban

etimologie:

  • Corcod (onomatopee puțin folosită) + sufix -el.
    surse: DEX '09 DEX '98
  • surse: NODEX