13 definiții pentru corcodel


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

corcodel1 sm [At: DOMBROWSKI 329 ap. DA / Pl: ~ei / E: cf corcodan] (Orn) 1 Cufundar (1) (Cavia arctica). 2 Cufundar (2) (Podiceps cristatus).

corcodel2 sm vz crocodil

CORCODÉL, corcodei, s. m. (Ornit.; reg.) Cufundar. – Corcod (onomatopee puțin folosită) + suf. -el.

CORCODÉL, corcodei, s. m. (Ornit.; reg.) Cufundar. – Corcod (onomatopee puțin folosită) + suf. -el.

CORCODÉL ~i m. reg. Pasăre acvatică de mărimea raței, cu penele castanii pe spate și albe pe burtă, având în jurul gâtului un „guleraș” de pene; cufundar. /Orig. nec.

1) corcodél și -íl m., pl. elĭ, ilĭ și (alb. korkodhilĭ, d. ngr. krokódilos, vgr. -deilos, lat. corco- și crokodilus, crocodil. Cp. cu lat. hirudo, lipitoare, și hirundo, rîndunică; lacerta, șopîrlă, și ngr. lakérda, lacherdă; vsl. liliĭakŭ, bodîrlăŭ, și rom. liliac, un animal, ș. a. multe). Dun. Cufundac, o pasăre acŭatică cu picĭoarele ca lișița și cu moț de pene în prejuru capuluĭ (colymbus). V. califar și bodîrlăŭ.

2) corcodél m., pl. eĭ, V. corcoduș.

corcoduș sm [At: FILIMON, C. 640 / V: ~cu~, curcu~ / Pl: ~i / E: pbl corcodușă] (Bot) Arbore sau arbust din familia rozaceelor, cu frunze eliptice, flori albe și fructe mici, de culoare galbenă, vânătă sau roșie (Prunus cerasifera).

corcodúș m. (d. corcodușă). Munt. Un fel de prun (prunus cerasifera [saŭ divaricata]). – Și corcodel. În Mold. și Trans. curcudúș și curcudél, în Munt. vest colduș și toltuș (Cod. M. N. 97). V. zarzăr.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

corcodél (reg.) s. m., pl. corcodéi, art. corcodéii

corcodél s. m., pl. corcodéi, art. corcodéii


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CORCODÉL s. (ORNIT.; Podiceps cristatus) bodârlău, cufundar, (rar) scufundaci, scufundar, (reg.) furidac.

CORCODEL s. (ORNIT.; Podiceps cristatus) bodîrlău, cufundar, (rar) scufundaci, scufundar, (reg.) fundac.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CORCODÉL (< corcod, onomat.) s. m. Gen de păsări subacvatice, cuprinzînd c. 20 de specii, larg răspîndite (cu excepția zonelor arctice), foarte bune înotătoare și cufundătoare, fără coadă și cu picioarele așezate în partea posterioară a corpului. În România se întîlnesc patru specii ca oaspeți de vară (clocitoare): c. mare (Podiceps cristatus), c. cu gît roșu (P. griseigena), c. cu gît negru (P. nigrocollis) și c. pitic (P. ruficollius) și o specie, accidental, iarna: c. de iarnă (P. auritus).

Intrare: corcodel
substantiv masculin (M12)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • corcodel
  • corcodelul
  • corcodelu‑
plural
  • corcodei
  • corcodeii
genitiv-dativ singular
  • corcodel
  • corcodelului
plural
  • corcodei
  • corcodeilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

corcodel

  • 1. ornitologie regional Pasăre acvatică de mărimea raței, cu penele castanii pe spate și albe pe burtă, având în jurul gâtului un „guleraș” de pene.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX sinonime: cufundar
  • surse: Scriban

etimologie:

  • Corcod (onomatopee puțin folosită) + sufix -el.
    surse: DEX '09 DEX '98
  • surse: NODEX