2 intrări

18 definiții

copleșíre sf [At: CARAGIALE, O. VII, 101 / Pl: ~ri / E: copleși] 1 Încercuire. 2 Biruință. 3-4 Acoperire totală (cu un lichid) Și: copleșeală (3), copleșit1 (3-4). 5 Întindere peste ceva în toate părțile Și: copleșeală (5), copleșit1 (5). 6 Umplere peste măsură Și: copleșeală (6), copleșit1 (6). 7 Năvală. 8 Năpădire. 9 Împovărare. 10 Inundare. 11 Emoționare. 12 Impresionare puternică Și: copleșeală (12), copleșit1 (12). 13 Înconjurare de către ființe Și: copleșeală ( 13), copleșit1 (13).

COPLEȘÍRE, copleșiri, s. f. Faptul de a copleși; năpădire, împovărare. – V. copleși.

COPLEȘÍRE, copleșiri, s. f. Faptul de a copleși; năpădire, împovărare. – V. copleși.

COPLEȘÍRE s. f. Faptul de a copleși; năpădire, împovărare. Îți scriu cîteva rînduri... sub copleșirea celui inai greu pesimism. CARAGIALE, O. VII 101.

copleșíre (co-ple-) s. f., g.-d. art. copleșírii; pl. copleșíri

copleșíre s. f. (sil. -ple-), g.-d. art. copleșírii; pl. copleșíri

copleșí [At: MARCOVICI, D. 461/8 / V: ~prișí / Pzi: ~șésc / E: pbl ml complexire] 1 vt A cuprinde din toate părțile Și: a încercui, a năpădi. 2 vt A birui pe cineva. 3 vt A acoperi peste tot cu un lichid Și: a afunda, a cufunda, a înneca. 4 vr A acoperi peste tot. 5 vr A se întinde peste ceva în toate părțile. 6 vt A umple peste măsură. 7 vt A împovăra. 8 vt A inunda. 9 vt A strivi sub o greutate, o forță, o mulțime prea mare. 10 vt (Fig) A încărca pe cineva cu daruri, laude etc. 11 vt A emoționa peste măsură. 12 vt A impresiona puternic. 13 (D. ființe) A înconjura din toate părțile Și: a cuprinde.

COPLEȘÍ, copleșesc, vb. IV. Tranz. A cuprinde din toate părțile, a năpădi; a doborî, a birui pe cineva. ♦ A emoționa peste măsură, a impresiona puternic. ◊ (Despre ființe) A înconjura din toate părțile; a cuprinde. – Probabil din lat. complexire.

COPLEȘÍ, copleșesc, vb. IV Tranz. (Despre abstracte) a cuprinde din toate părțile, a năpădi; a doborî, a birui pe cineva. ♦ A emoționa peste măsură, a impresiona puternic. ◊ (Despre ființe) A înconjura din toate parțile; a cuprinde. – Probabil din lat. complexire.

COPLEȘÍ, copleșesc, vb. IV. Tranz. 1. (Subiectul este un abstract; cu privire la oameni) A năpădi, a birui, a doborî. Aceeași și iar aceeași atmosferă mă copleșea de întristare în casa noastră. SADOVEANU, N. F. 46. Citi tristețea de pe chipul tovarășului său și-l copleși și pe el. SAHIA, N. 32. Se scuza că așa plînge mereu și nu se poate stăpîni de cînd au copleșit-o nevoile de nici noaptea nu mai are odihnă. REBREANU, R. I 103. Somnul îl copleși și căzu ca un mort. ISPIRESCU, L. 82. ◊ (Despre ființe) A înconjura din toate părțile, a cuprinde. Turcii, sub vestitul Murat al II-lea, copleșiseră Orientul. BĂLCESCU, O. I 45. Nu știi, maică, ce-am pățit! Ori că Tudor mi-a sosit, Ori că hoți ne-a copleșit, Că în beci m-a-mpiedicat Trupul unui om culcat! TEODORESCU, P. P. 674. ◊ (Despre plante) Buruienile au copleșit răsadurile. 2. A emoționa (peste măsură). Aveau prea multe de spus, evenimentul îi copleșea. CAMIL PETRESCU, N. 165.

copleșí (a ~) (co-ple-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. copleșésc, imperf. 3 sg. copleșeá; conj. prez. 3 să copleșeáscă

copleșí vb. (sil. -ple-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. copleșésc, imperf. 3 sg. copleșeá; conj. prez. 3 sg. și pl. copleșeáscă

COPLEȘÍ vb. 1. a(-l) covârși, a(-l) cuprinde, a(-l) împovăra, a(-l) năpădi, a(-l) răzbi, (pop.) a(-l) prididi, (înv.) a(-l) supune, (fig.) a(-l) apăsa, a(-l) doborî, a(-l) răpune. (L-au ~ necazurile, grijile.) 2. a(-l) covârși, a(-l) împresura, a(-l) năpădi, a(-l) prinde. (Îl ~ gândurile.) 3. v. răzbi. 4. a(-l) cuprinde, a(-l) răzbi, (înv.) a(-l) răzbate. (Îl ~ setea.) 5. v. năpădi.

copleșí (copleșésc, – ít), vb.1. A împovăra, a covîrși, a năpădi. – 2. A apăsa, a oprima, a sufoca. Creație expresivă, care pare a se baza pe aceeași rădăcină imitativă ca pleoști „a zdrobi”; pentru valoarea expresivă a lui co-, cf. cofleși, comînji, cotropi. S-a propus ca etimon un lat. *complexare sau *complexire (Tiktin; Candrea-Dens., 391; REW 2102), care nu pare posibil, cf. Graur, BL, V, 94 și Rosetti, I, 160. Cuvînt obscur, după Philippide, II, 708, sau poate legat de alb. kaplis „a bruma”, după Cihac, II, 716 și Scriban. – Der. copleșeală, s. f. (apărare); copleșitor, adj. (apăsător).

A COPLEȘÍ ~ésc tranz. 1) (despre stări sufletești sau fizice) A cuprinde brusc și cu putere; a năpădi; a năvăli. 2) (despre ființe) A înconjura în număr mare. 3) (persoane) A emoționa puternic. /<lat. complexire

copleșì v. 1. a acoperi peste tot cu apă, a înneca; 2. a apăsa tare în jos, a strivi sub greutate sau mulțime: somnul l’a copleșit. [Albanez KAPLIS].

copleșésc v. tr. (d. o-pleșesc orĭ var. din cofleșesc? Cp. și cu alb. Gheg kaplis, dobor). Întrec, dobor, răpun, covîrșesc, înving pin [!] număr, volum orĭ greutate: la Valea Albă Moldoveniĭ n'aŭ fost învinșĭ, ci copleșițĭ de mulțimea Turcilor.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

COPLEȘÍ vb. 1. a(-l) covîrși, a(-l) cuprinde, a(-l) împovăra, a(-l) năpădi, a(-l) răzbi, (pop.) a(-l) prididi, (înv.) a(-l) supúne, (fig.) a(-l) apăsa, a(-l) doborî, a(-l) răpúne. (L-au ~ necazurile, grijile.) 2. a(-l) covîrși, a(-l) împresura, a(-l) năpădi, a(-l) prinde. (Îl ~ gîndurile.) 3. a(-l) ajunge, a(-l) birui, a(-l) covîrși, a(-l) cuprinde, a(-l) înfrînge, a(-l) învinge, a(-l) podidi, a(-l) prinde, a(-l) răzbi, a(-l) toropi, (înv.) a(-l) preacovîrși, (fig.) a(-l) doborî, a(-l) lovi. (L-a ~ somnul, oboseala.) 4. a(-l) cuprinde, a(-l) răzbi, (înv.) a(-l) răzbáte. (Îl ~ setea.) 5. a covîrși, a năpădi, a umple, (fig.) a inunda. (Lacrimile o ~.)

Intrare: copleși
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) copleși copleșire copleșit copleșind singular plural
copleșește copleșiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) copleșesc (să) copleșesc copleșeam copleșii copleșisem
a II-a (tu) copleșești (să) copleșești copleșeai copleșiși copleșiseși
a III-a (el, ea) copleșește (să) copleșească copleșea copleși copleșise
plural I (noi) copleșim (să) copleșim copleșeam copleșirăm copleșiserăm, copleșisem*
a II-a (voi) copleșiți (să) copleșiți copleșeați copleșirăți copleșiserăți, copleșiseți*
a III-a (ei, ele) copleșesc (să) copleșească copleșeau copleși copleșiseră
Intrare: copleșire
copleșire substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular copleșire copleșirea
plural copleșiri copleșirile
genitiv-dativ singular copleșiri copleșirii
plural copleșiri copleșirilor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)

copleșire

  • 1. Faptul de a copleși.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: împovărare năpădire un exemplu
    exemple
    • Îți scriu cîteva rînduri... sub copleșirea celui mai greu pesimism. CARAGIALE, O. VII 101.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi copleși
    surse: DEX '09

copleși

  • 1. A cuprinde din toate părțile, a birui pe cineva.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: doborî năpădi năvăli 4 exemple
    exemple
    • Aceeași și iar aceeași atmosferă mă copleșea de întristare în casa noastră. SADOVEANU, N. F. 46.
      surse: DLRLC
    • Citi tristețea de pe chipul tovarășului său și-l copleși și pe el. SAHIA, N. 32.
      surse: DLRLC
    • Se scuza că așa plînge mereu și nu se poate stăpîni de cînd au copleșit-o nevoile de nici noaptea nu mai are odihnă. REBREANU, R. I 103.
      surse: DLRLC
    • Somnul îl copleși și căzu ca un mort. ISPIRESCU, L. 82.
      surse: DLRLC
    • 1.1. (Despre ființe) A înconjura din toate părțile.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: cuprinde (2. acoperi, învălui) 2 exemple
      exemple
      • Turcii, sub vestitul Murat al II-lea, copleșiseră Orientul. BĂLCESCU, O. I 45.
        surse: DLRLC
      • Nu știi, maică, ce-am pățit! Ori că Tudor mi-a sosit, Ori că hoți ne-a copleșit, Că în beci m-a-mpiedicat Trupul unui om culcat! TEODORESCU, P. P. 674.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Despre plante:
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Buruienile au copleșit răsadurile.
        surse: DLRLC
  • 2. A emoționa peste măsură, a impresiona puternic.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX un exemplu
    exemple
    • Aveau prea multe de spus, evenimentul îi copleșea. CAMIL PETRESCU, N. 165.
      surse: DLRLC

etimologie: