opțiuni
  • info

3 intrări

21 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COPILIT s. n. Faptul de a copili. – V. copili.

COPILIT s. n. Faptul de a copili. – V. copili.

copilit2, ~ă a [At: CATANELE, 22 / Pl: ~iți, ~e / E: copili] 1 (D. porumb) Care a fost curățat de firele de prisos. 2 (D. plante) Care a fost curățat de vlăstarii nepurtători de rod. 3 (Reg) Avortat.

copilit1 sn [At: PAMFILE, A. R. 88 / Pl: ~uri / E: copili] 1 Tăiere a firelor de porumb de prisos dintr-un cuib Si: copilire (1). 2 (Pex) Tăiere a lăstarilor nepurtători de rod Si: copilit (2). 3 (Reg) Avortare.

COPILI, copilesc, vb. I. Tranz. A tăia lăstarii secundari, nepurtători de rod; a curăța de copili2. – Din copil2.

COPILI, copilesc, vb. I. Tranz. A tăia lăstarii secundari, nepurtători de rod; a curăța de copili2. – Din copil2.

copili [At: CONV. LIT. Liv, 166 / Pzi: ~lesc / E: copil2] 1 vt A tăia firele de porumb de prisos dintr-un cuib. 2 vt A tăia lăstarii nepurtători de rod. 3 (Reg) vr A avorta.

COPILI, copilesc, vb. IV. Tranz. A tăia lăstarii secundari, nepurtători de rod; a curați de copili.

A COPILI ~esc tranz. (plante) A curăța de copileți. /Din copil

copilésc v. tr. (d. cópil, copileț). Zmulg copilețiĭ din prejuru păpușoilor.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

copilit s. n.

copilit s. n.

copilit s. n.

copili (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. copilesc, 3 sg. copilește, imperf. 1 copileam; conj. prez. 1 sg. să copilesc, 3 să copilească

copili (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. copilesc, imperf. 3 sg. copilea; conj. prez. 3 să copilească

copili vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. copilesc, imperf. 3 sg. copilea; conj. prez. 3 sg. și pl. copilească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

COPILIT s. (AGRIC.) copilire, plivit, (rar) pliveală, (înv. și reg.) plevilă. (~ul viței de vie.)

COPILIT s. (AGRIC.) copilire, plivit, (rar) pliveală, (înv. și reg.) plevilă. (~ viței de vie.)

COPILI vb. (AGRIC.) a plivi, (reg.) a pui. (~ de lăstari o plantă de cultură.)

COPILI vb. v. avorta.

copili vb. v. AVORTA.

COPILI vb. (AGRIC.) a plivi, (reg.) a pui. (~ de lăstari o plantă de cultură.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

copili, copilesc, (coptili), vb. tranz. – 1. A tăia lăstarii. A copili via = a tăia cârceii de la vie, pentru a permite dezvoltarea strugurilor. 2. (reg.) (în var. coptili) A viola, a silui (Maram. din dreapta Tisei). – Din copil „lăstar” (cf. copil „prunc”) (DEX, MDA).

Intrare: copilit (adj.)
copilit2 (adj.) participiu
participiu (PT2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • copilit
  • copilitul
  • copilitu‑
  • copilită
  • copilita
plural
  • copiliți
  • copiliții
  • copilite
  • copilitele
genitiv-dativ singular
  • copilit
  • copilitului
  • copilite
  • copilitei
plural
  • copiliți
  • copiliților
  • copilite
  • copilitelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: copilit (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • copilit
  • copilitul
  • copilitu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • copilit
  • copilitului
plural — —
vocativ singular —
plural —
Intrare: copili
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • copili
  • copilire
  • copilit
  • copilitu‑
  • copilind
  • copilindu‑
 singular plural
  • copilește
  • copiliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • copilesc
 (să)
  • copilesc
  • copileam
  • copilii
  • copilisem
a II-a (tu)
  • copilești
 (să)
  • copilești
  • copileai
  • copiliși
  • copiliseși
a III-a (el, ea)
  • copilește
 (să)
  • copilească
  • copilea
  • copili
  • copilise
plural I (noi)
  • copilim
 (să)
  • copilim
  • copileam
  • copilirăm
  • copiliserăm
  • copilisem
a II-a (voi)
  • copiliți
 (să)
  • copiliți
  • copileați
  • copilirăți
  • copiliserăți
  • copiliseți
a III-a (ei, ele)
  • copilesc
 (să)
  • copilească
  • copileau
  • copiliră
  • copiliseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

copilitsubstantiv neutru

etimologie:
  • vezi copili DEX '09

copili, copilescverb

  • 1. A tăia lăstarii secundari, nepurtători de rod; a curăța de copili. DEX '09 DLRLC
    sinonime: plivi pui
  • diferențiere A curăța de copileți. NODEX
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.