2 intrări

12 definiții

contribuire sf [At: SBIERA, F. S. 201 / P: ~bu-i~ / Pl: ~ri / E: contribui] 1 Susținere morală sau materială a realizării unui lucru. 2 Participare la o acțiune comună. 3 Înlesnire a apariției sau a dezvoltării unui lucru. 4 Plătire a părții care îi revine dintr-o cheltuială comună.

contribui vi [At: (a. 1817) URICARIUL IV, 301/20 / Pzi: contribui / E: fr contribuer, lat contribuere] 1 A-și aduce contribuția morală sau materială la realizarea unui lucru. 2 A participa la o acțiune comună. 3 A înlesni apariția sau dezvoltarea unui lucru. 4 A plăti partea sa dintr-o cheltuială comună.

CONTRIBUÍ, contríbui, vb. IV. Intranz. A-și aduce contribuția (morală sau materială), a participa la o acțiune comună; a înlesni apariția sau dezvoltarea unui lucru. – Din fr. contribuer, lat. contribuere.

CONTRIBUÍ, contríbui, vb. IV. Intranz. A-și aduce contribuția (morală sau materială), a participa la o acțiune comună; a înlesni apariția sau dezvoltarea unui lucru. – Din fr. contribuer, lat. contribuere.

CONTRIBUÍ, contribui, vb. IV. Intranz. (Urmat de determinări introduse prin prep. «la») A-și da aportul (material sau moral), a participa la o acțiune comună; a fi printre cauzele unui lucru, a ajuta, a înlesni apariția sau dezvoltarea unui lucru. Relațiile diplomatice și economice cu U.R.S.S. au contribuit și contribuie la consolidarea independenței noastre politice și economice. REZ. HOT. I 9. Cooperația va contribui la transformarea însăși a căracterului micii gospodării țărănești. REZ. HOT. I 98. – Prez. ind. și: (rar) contribuiesc (GHEREA, ST. CR. I 262).

contribuí (a ~) vb., ind. prez. 3 contríbuie, imperf. 3 sg. contribuiá; conj. prez. 3 să contríbuie

contribuí vb., ind. și conj. prez. 1 sg. contríbui, 3 sg. și pl. contríbuie, imperf. 3 sg. contribuiá

CONTRIBUÍ vb. IV. intr. A-și da aportul (material sau moral), a participa la o acțiune comună; a ajuta, a înlesni apariția sau dezvoltarea unui lucru. [Pron. -bu-i, p.i. contríbui, 3,6 -buie. / cf. fr. contribuer, it. contribuire, lat. contribuere].

CONTRIBUÍ vb. intr. a-și aduce contribuția morală sau materială, a participa la o acțiune comună; a ajuta, a înlesni apariția sau dezvoltarea unui lucru. (< fr. contribuer, lat. contribuere)

A CONTRIBUÍ contríbui intranz. A-și aduce contribuția; a lua parte. [Sil. -bu-i] /<lat. contribuere, fr. contribuer

contribuì v. 1. a ajuta la execuțiunea unui plan, la succesul unei întreprinderi; 2. a plăti partea sa dintr’o cheltuială comună.

*contríbuĭ, a v. intr. (lat. con-tribúere, it. contribuire, fr. contribuer. V. a-, dis- și re-tribuĭ). Plătesc partea mea într’o cheltuĭală, într’o sarcină comună. Ĭaŭ parte la executarea unuĭ lucru: cutremuru a contribuit la ruina țăriĭ, ploaĭa a contribuit la bogăția țăriĭ.

Intrare: contribui
verb (V343)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • contribui
  • contribuire
  • contribuit
  • contribuind
singular plural
  • contribuie
  • contribuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • contribui
(să)
  • contribui
  • contribuiam
  • contribuii
  • contribuisem
a II-a (tu)
  • contribui
(să)
  • contribui
  • contribuiai
  • contribuiși
  • contribuiseși
a III-a (el, ea)
  • contribuie
(să)
  • contribuie
  • contribuia
  • contribui
  • contribuise
plural I (noi)
  • contribuim
(să)
  • contribuim
  • contribuiam
  • contribuirăm
  • contribuiserăm
  • contribuisem
a II-a (voi)
  • contribuiți
(să)
  • contribuiți
  • contribuiați
  • contribuirăți
  • contribuiserăți
  • contribuiseți
a III-a (ei, ele)
  • contribuie
(să)
  • contribuie
  • contribuiau
  • contribui
  • contribuiseră
Intrare: contribuire
contribuire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • contribuire
  • contribuirea
plural
  • contribuiri
  • contribuirile
genitiv-dativ singular
  • contribuiri
  • contribuirii
plural
  • contribuiri
  • contribuirilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)