3 intrări

32 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

contractare sf [At: MDA ms / Pl: ~tări / E: contracta] 1 Încheiere a unui contract. 2 Preluare a unei obligații Si: contractat (2). 3 Molipsire. 4 Strângere. 5 Contracție (1).

CONTRACTÁRE, contractări, s. f. Acțiunea de a (se) contracta și rezultatul ei. – V. contracta.

CONTRACTÁRE, contractări, s. f. Acțiunea de a (se) contracta și rezultatul ei. – V. contracta.

CONTRACTÁRE1, contractări, s. f. 1. Acțiunea de a contracta1; încheiere a unui contract, preluare a unei obligații, a unui angajament; (în special) încheiere a unui contract între stat și țăranii muncitori, privind schimbul între produsele agricole și produsele industriale. Trebuie folosită larg cooperația de consum, metoda contractării și alte forme de legături comerciale între oraș și sat verificate în practică. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 3-4, 82. Dacă săptămîna aceasta [tractoriștii] vor înfrînge împotrivirea tuturor pămînturilor ce le mai rămăseseră aicea, la Plopșor, vor realiza peste jumătate din contractări. MIHALE, O. 197. 2. Faptul de a lua bani cu împrumut cu îndeplinirea formelor legale. [Adunarea generală] aprobă contractările de împrumuturi, contractele de valorificare a produselor, contractele de asigurări și altele. STAT. GOSP. AGR. 42.

CONTRACTÁRE2, contractări, s. f. Acțiunea de a (se) contracta2. 1. Contracție (1). Contractarea mușchilor. 2. Contracție (2).

CONTRACTÁRE2 s.f. Acțiunea de a (se) contracta2 [în DN] și rezultatul ei; contracție. [< contracta2 – în DN].

CONTRACTÁRE1 s.f. Acțiunea de a contracta1 [în DN]. ♦ Formă de achiziționare bazată pe contracte. [< contracta1 – în DN].

CONTRACTÁRE ~ări f. 1) v. A CONTRACTA. 2) Împrumut de bani cu îndeplinirea formelor legale. /v. a (se) contracta

contractá [At: CARAGIALE, M. 82 / Pzi: ~téz / E: fr contracter, lat contractare] 1 vt A încheia un contract. 2 vt A lua asupra sa o obligație sau o îndatorire. 3 vt (Îe) A ~ o datorie A se împrumuta. 4 vt (Îe) A ~ o căsătorie A se căsători. 5 vt (Frm) A lua de la cineva un obicei rău. 6 vt (D. un sentiment) A se naște. 7 vt (Șîe) A ~ o boală A se molipsi. 8-9 vtr A (se) strânge. 10 vr (D. corpuri) A-și micșora dimensiunile în urma unui proces fizic sau tehnologic Si: a contrage (2).

CONTRACTÁ, contractez, vb. I. I. Tranz. 1. A încheia un contract. 2. A lua asupra sa o obligație, a se îndatora la... ◊ Expr. A contracta o datorie = a face o datorie, a se împrumuta. 3. A se molipsi de..., a se îmbolnăvi de..., a lua o boală... II. 1. Tranz. și refl. A (se) strânge, a (se) zgârci2. 2. Refl. (Despre corpuri) A-și micșora dimensiunile în urma unui proces fizic sau tehnologic. – Din fr. contracter, lat. contractare.

CONTRACTÁ, contractez, vb. I. I. Tranz. 1. A încheia un contract. 2. A lua asupra sa o obligație, a se îndatora la... ◊ Expr. A contracta o datorie = a face o datorie, a se împrumuta. 3. A se molipsi de..., a se îmbolnăvi de..., a lua o boală... II.1. Tranz. și refl. A(se) strânge, a (se) zgârci. 2. Refl. (Despre corpuri) A-și micșora dimensiunile în urma unui proces fizic sau tehnologic. – Din fr. contracter, lat. contractare.

CONTRACTÁ2, pers. 3 contráctă, vb. I. Refl. 1. (Despre mușchi, p. ext. despre organe și corpul omenesc) A se strînge, a se micșora; a se zgîrci. Mușchii brațului se contractă. ◊ Tranz. Pe față i se citește... o senzație de dezgust care-i contractă tot corpul. CAMIL PETRESCU, T. II 575. 2. (Despre metale) A-și micșora dimensiunile (sub acțiunea frigului). Șinele drumului de fier se contractă în timpul iernii.Prez. ind. pers. 3 și: contractează (HOGAȘ, H. 90).

CONTRACTÁ1, contractez, vb. I. Tranz. 1. (Cu privire la o îndatorire, la o obligație) A lua asupră-și, a se îndatora la... A contracta un împrumut.Nu socotești că ar fi potrivit să-ți. întorc măcar o parte din datoriile pe care le-cm contractai față de domnia-ta? SADOVEANU, Z. C, 273. Am contractat o obligație. C. PETRESCU, î. II 105. ◊ (Cu privire la obiceiuri, la legături sentimentale etc.) Trebuia să tăinuiască... legătura pe care o contractase. PAS, Z. I 94. Iorgu... scandalizează pe toți invitații lui Enache. prin franțuzismul său, contractat la Sadagura. IBRĂILEANU, SP. CR. 119. 2. A se îmbolnăvi de... A contractat o gripă.

CONTRACTÁ2 vb. I. 1. tr., refl. (Despre mușchi) A (se) strânge, a (se) zgârci. 2. refl. (Despre metale și alte materiale) A-și micșora dimensiunile. [P.i. 3 -tă. / < fr. contracter, cf. lat. contrahere, contractus – a strânge].

CONTRACTÁ1 vb. I. tr. 1. A încheia un contract, o convenție juridică. 2. A lua asupră-și; a se îndatora la... ◊ A contracta o datorie = a se împrumuta. 3. A se îmbolnăvi de..., a lua (o boală). [< fr. contracter, cf. lat. contrahere, contractus].

CONTRACTÁ vb. I. tr. 1. a încheia un contract. 2. a lua asupra sa o obligație. ♦ a ~ o datorie = a se împrumuta. 3. a se îmbolnăvi de... II. tr., refl. (despre mușchi) a (se) strânge, a (se) zgârci. II. refl. (despre corpuri) a-și micșora dimensiunile în urma unui proces fizic sau tehnologic. (< fr. contracter, lat. contrahere)

A CONTRACTÁ1 ~éz tranz. (acorduri, tratate, convenții, obligații etc.) A adopta printr-un contract; a consimți să respecte printr-o înțelegere reciprocă; a încheia. ◊ ~ o datorie a se îndatora. /<fr. contracter, lat. contractare

A SE CONTRACTÁ se contráctă intranz. (despre corpuri) A-și reduce dimensiunile sau volumul sub acțiunea unor factori fizici sau chimici. Mușchii se contractă. /<fr. contracter, lat. contractare

A CONTRACTÁ2 ~éz tranz. 1) (maladii) A prinde, venind în contact cu o sursă de infecție. 2) (deprinderi, sentimente) A căpăta prin anumite eforturi; a obține; a dobândi; a căpăta. /<fr. contracter, lat. contractare

A CONTRACTÁ3 contráct tranz. A face să se contracte. /<fr. contracter, lat. contractare

contractà v. 1. a face un contract sau convențiune cu cineva: a contracta o alianță; 2. a fi atins de o boală, a-și însuși apucăturile (mai ales rele), a face datorii; 3. a strânge cu putere: a contracta mușchii; 4. a micșora volumul cu apropierea părților: frigul contractează, căldura dilată; 5. a reuni două vocale sau două silabe spre a forma una singură: nu ai se contractă în n’ai.

arată toate definițiile

Intrare: contractare
contractare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • contractare
  • contractarea
plural
  • contractări
  • contractările
genitiv-dativ singular
  • contractări
  • contractării
plural
  • contractări
  • contractărilor
vocativ singular
plural
Intrare: contracta (micșora)
contracta1 (1 -t) verb grupa I conjugarea I
verb (VT3)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • contracta
  • contractare
  • contractat
  • contractatu‑
  • contractând
  • contractându‑
singular plural
  • contractă
  • contractați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • contract
(să)
  • contract
  • contractam
  • contractai
  • contractasem
a II-a (tu)
  • contracți
(să)
  • contracți
  • contractai
  • contractași
  • contractaseși
a III-a (el, ea)
  • contractă
(să)
  • contracte
  • contracta
  • contractă
  • contractase
plural I (noi)
  • contractăm
(să)
  • contractăm
  • contractam
  • contractarăm
  • contractaserăm
  • contractasem
a II-a (voi)
  • contractați
(să)
  • contractați
  • contractați
  • contractarăți
  • contractaserăți
  • contractaseți
a III-a (ei, ele)
  • contractă
(să)
  • contracte
  • contractau
  • contracta
  • contractaseră
Intrare: contracta (un contract)
contracta2 (1 -tez) verb grupa I conjugarea a II-a
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • contracta
  • contractare
  • contractat
  • contractatu‑
  • contractând
  • contractându‑
singular plural
  • contractea
  • contractați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • contractez
(să)
  • contractez
  • contractam
  • contractai
  • contractasem
a II-a (tu)
  • contractezi
(să)
  • contractezi
  • contractai
  • contractași
  • contractaseși
a III-a (el, ea)
  • contractea
(să)
  • contracteze
  • contracta
  • contractă
  • contractase
plural I (noi)
  • contractăm
(să)
  • contractăm
  • contractam
  • contractarăm
  • contractaserăm
  • contractasem
a II-a (voi)
  • contractați
(să)
  • contractați
  • contractați
  • contractarăți
  • contractaserăți
  • contractaseți
a III-a (ei, ele)
  • contractea
(să)
  • contracteze
  • contractau
  • contracta
  • contractaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

contractare

  • 1. Acțiunea de a (se) contracta și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. Încheiere a unui contract, preluare a unei obligații, a unui angajament; (în special) încheiere a unui contract între stat și țăranii muncitori, privind schimbul între produsele agricole și produsele industriale.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Trebuie folosită larg cooperația de consum, metoda contractării și alte forme de legături comerciale între oraș și sat verificate în practică. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 3-4, 82.
        surse: DLRLC
      • Dacă săptămîna aceasta [tractoriștii] vor înfrînge împotrivirea tuturor pămînturilor ce le mai rămăseseră aicea, la Plopșor, vor realiza peste jumătate din contractări. MIHALE, O. 197.
        surse: DLRLC
      • diferențiere Formă de achiziționare bazată pe contracte.
        surse: DN
    • 1.2. Faptul de a lua bani cu împrumut cu îndeplinirea formelor legale.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • [Adunarea generală] aprobă contractările de împrumuturi, contractele de valorificare a produselor, contractele de asigurări și altele. STAT. GOSP. AGR. 42.
        surse: DLRLC
    • 1.3. Contracție.
      surse: DLRLC DN sinonime: contracție un exemplu
      exemple
      • Contractarea mușchilor.
        surse: DLRLC
    • 1.4. Contracție.
      surse: DLRLC DN sinonime: contracție

etimologie:

  • vezi contracta
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

contracta (micșora)

  • 1. tranzitiv reflexiv A (se) strânge, a (se) zgârci.
    exemple
    • Mușchii brațului se contractă.
      surse: DLRLC
    • Pe față i se citește... o senzație de dezgust care-i contractă tot corpul. CAMIL PETRESCU, T. II 575.
      surse: DLRLC
  • 2. reflexiv (Despre corpuri) A-și micșora dimensiunile în urma unui proces fizic sau tehnologic.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN antonime: dilata un exemplu
    exemple
    • Șinele drumului de fier se contractă în timpul iernii.
      surse: DLRLC

etimologie:

contracta (un contract)

  • 1. tranzitiv A încheia un contract.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. tranzitiv A lua asupra sa o obligație, a se îndatora la...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: îndatora 5 exemple
    exemple
    • A contracta un împrumut.
      surse: DLRLC
    • Nu socotești că ar fi potrivit să-ți întorc măcar o parte din datoriile pe care le-am contractai față de domnia-ta? SADOVEANU, Z. C, 273.
      surse: DLRLC
    • Am contractat o obligație. C. PETRESCU, î. II 105.
      surse: DLRLC
    • Trebuia să tăinuiască... legătura pe care o contractase. PAS, Z. I 94.
      surse: DLRLC
    • Iorgu... scandalizează pe toți invitații lui Enache... prin franțuzismul său, contractat la Sadagura. IBRĂILEANU, SP. CR. 119.
      surse: DLRLC
    • 2.1. expresie A contracta o datorie = a face o datorie, a se împrumuta.
      surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: împrumuta
  • 3. tranzitiv A se molipsi de..., a se îmbolnăvi de..., a lua o boală...
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: molipsi îmbolnăvi un exemplu
    exemple
    • A contractat o gripă.
      surse: DLRLC

etimologie: