contrabanda vt [At: GHEȚIE, R. M. 89 / Pzi: ~dez / E: contrabanda] (Înv) A face contrabandă.

contrabandă sf [At: NEGRUZZI, S., I, 36 / V: ~bant, ~bont, ~robant, cotrobant / Pl: ~de / E: fr contrebande] 1 Trecere clandestină peste graniță a unor mărfuri interzise sau sustrase de la plata taxelor vamale. 2 (Ccr) Marfa adusă sau sustrasă prin contrabandă (1). 3 (D. mărfuri; îla) De ~ Trecut sau destinat a fi trecut peste graniță în mod clandestin. 4 (Fig; îal) Rezultat prin înșelătorie. 5 (Fig; îal) Fără valoare Si: fals. 6 (Îla) Prin ~ În mod ilegal Si: clandestin. 7 (Îal) Pe ascuns. 8 (Îe) A face ~ A trece o marfa ilegal dintr-o țară în alta, fără plata taxelor vamale.

contrabant sm vz contrabandă

contrabont sm vz contrabandă

CONTRABANDĂ, contrabande, s. f. Trecere clandestină peste graniță a unor mărfuri interzise sau mărfuri sustrase de la plata taxelor vamale; p. ext. marfa transportată în acest mod. Contrabandele, furturile de cereale se executau după planurile lui. BART, E. 325. ◊ Loc. adj. De contrabandă = a) trecut sau destinat a fi trecut (de) peste graniță în mod clandestin. I-a oferit cafea și o havană de contrabandă. REBREANU, R. I 46. Toate [femeile] cu deosebite... mode de contrabandă. NEGRUZZI, S. I 36; b) fig. rezultat dintr-o înșelătorie, fără valabilitate, fals. Cîntat-am la ocazii, – așa precum se cîntă Măriri de contrabandă sub masca lui Caton? MACEDONSKI, O. I 44. ◊ Loc. adv. Prin contrabandă = în mod ilegal, pe ascuns. Oamenii teatrului băgau prin contrabandă pe unii prin alte locuri, în timp ce voi stăteați... la ușa zăvorită. PAS, Z. I 189.

CONTRABANDĂ s.f. Trecerea clandestină peste graniță a unor mărfuri, a unor valori ori a altor obiecte prohibite sau sustrase de la plata taxelor vamale; (p. ext.) marfă astfel transportată. ◊ De contrabandă = trecut sau care urmează a fi trecut peste graniță în mod clandestin; (fig.) rezultat dintr-un fals fără valoare; prin contrabandă = pe ascuns. [Cf. engl. contraband, it. contrabbando, fr. contrebande].

CONTRABANDĂ s. f. trecere clandestină peste graniță a unor obiecte, mărfuri sau valori prohibite ori sustrase de la plata taxelor vamale; (p. ext.) marfa transportată. ♦ prin ~ = pe ascuns. (< fr. contrebande)

CONTRABANDĂ ~e f. 1) Trecere clandestină a unor mărfuri peste graniță. ◊ Prin ~ pe ascuns; în mod ilegal. 2) Marfă trecută peste granița unui stat în acest fel. /<fr. contrebande

contrabandă f. fapta de a introduce pe furiș într’o țară mărfuri, oprite sau supuse vămei.

*contrabándă f., pl. e (fr. contrebande, d. it. contrabbando, d. bando, decret, ordin, lege). Introducere de marfă pe furiș p. a nu plăti vamă: a face contrabandă. Marfă introdusă pe furiș p. a nu plăti vamă: o contrabandă bogată. De contrabandă, introdus pin contrabandă: tutun de contrabandă. Fig. Fam. Fals: un conté de contrabandă. – Vulg. cotrobond, -bont și -bonț n., pl. urĭ și -boanță f., pl. e. Ca adj. -bond: tutun cotrobond. V. cacealma.

cotrobónd, -bónt, -bónț și -boánță, V. contrabandă.

contrabandă s. f., g.-d. art. contrabandei; pl. contrabande

contrabandă s. f., g.-d. art. contrabandei; pl. contrabande

contrabandă s. f., g.-d. art. contrabandei; pl. contrabande

contrabandă, -de.