2 intrări

14 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

contagie sf [At: COSTINESCU / P: ~gi-e / Pl: ~ii / E: ns cf contagia] (Înv) Contagiune (2).

contagia vtr [At: IBRĂILEANU, SP. CR. 238 / P: ~gi-a / Pzi: ~iez / E: fr contagier] 1-2 A (se) contamina (2-3). 3-4 (Fig) A (se) contamina (4-5).

CONTAGIÁ, contagiez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) contamina, a (se) molipsi. [Pr.: -gi-a] – Din fr. contagier.

CONTAGIÁ, contagiez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) contamina, a (se) molipsi de o boală infecțioasă. [Pr.: -gi-a] – Din fr. contagier.

CONTAGIÁ, contagiez, vb. I. Tranz. A contamina, a molipsi. ◊ Refl. Copilul s-a contagiat de la părinții bolnavi. – Pronunțat: -gi-a.

CONTAGIÁ vb. I. tr., refl. A (se) molipsi, a (se) contamina; a (se) contagiona. [Pron. -gi-a, p.i. -iez, 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. contagier, it. contagiare].

CONTAGIÁ vb. tr., refl. a (se) molipsi, a (se) contamina. (< it. contagiare)

A SE CONTAGIÁ mă ~éz intranz. A se îmbolnăvi, venind în contact cu o sursă de infecție; a contacta o boală; a se infecta; a se contamina; a se molipsi; a se umple. /<fr. contagier

A CONTAGIÁ ~éz tranz. (persoane) A face să se contagieze; a infecta; a contamina; a molipsi; a umple. /<fr. contagier


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

contagiá (a ~) (-gi-a) vb., ind. prez. 3 contagiáză, 1 pl. contagiém (-gi-em); conj. prez. 3 să contagiéze; ger. contagiínd (-gi-ind)

contagiá vb. (sil. -gi-a), ind. prez. 1 sg. contagiéz, 3 sg. și pl. contagiáză, 1 pl. contagiém (sil. -gi-em); conj. prez. 3 sg. și pl. contagiéze; ger. contagiínd (sil. -gi-ind)

contagia (i-a) (ind. prez. 3 sg. și pl. contagiază, 1 pl. contagiem, ger. contagiind)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CONTAGIÁ vb. v. molipsi, (livr.) a (se) infesta, (pop.) a (se) umple, (înv.) a (se) smredui, a (se) strica. (S-a ~ de variolă.)

CONTAGIA vb. (MED.) a (se) contamina, a (se) infecta, a (se) molipsi, (pop.) a (se) umple, (înv.) a (se) smredui, a (se) strica. (S-a ~ de variolă.)

Intrare: contagie
contagie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: contagia
  • silabație: -gi-a
verb (VT211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • contagia
  • contagiere
  • contagiat
  • contagiatu‑
  • contagiind
  • contagiindu‑
singular plural
  • contagia
  • contagiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • contagiez
(să)
  • contagiez
  • contagiam
  • contagiai
  • contagiasem
a II-a (tu)
  • contagiezi
(să)
  • contagiezi
  • contagiai
  • contagiași
  • contagiaseși
a III-a (el, ea)
  • contagia
(să)
  • contagieze
  • contagia
  • contagie
  • contagiase
plural I (noi)
  • contagiem
(să)
  • contagiem
  • contagiam
  • contagiarăm
  • contagiaserăm
  • contagiasem
a II-a (voi)
  • contagiați
(să)
  • contagiați
  • contagiați
  • contagiarăți
  • contagiaserăți
  • contagiaseți
a III-a (ei, ele)
  • contagia
(să)
  • contagieze
  • contagiau
  • contagia
  • contagiaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

contagia

etimologie: