3 definiții pentru constelațiune

constelațiúne sf vz constelație

constelați(un)e f. grupare de stele fixe: Ursa mare și Ursa mică sunt constelațiuni.

*constelațiúne f. (lat. constellatio, -ónis, d. con-, împreună, și stella, stea). Grupă de stele: constelațiunea urseĭ marĭ. Fig. Grupare de persoane: a apărut o noŭă constelațiune politică. – Și -áție.

Intrare: constelațiune
constelațiune
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular constelațiune constelațiunea
plural constelațiuni constelațiunile
genitiv-dativ singular constelațiuni constelațiunii
plural constelațiuni constelațiunilor
vocativ singular
plural