2 intrări

21 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

consolidat, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~ați, ~e / E: consolida] 1 Întărit. 2 Întemeiat. 3 Asigurat.

consolidat a. făcut solid: datorie sau rentă consolidată, a cării plată e asigurată printr’un fond de garanție.

*consolidát, -ă adj. Întărit. Datorie, rentă consolidată, a căreĭ plată e asigurată printr’un fond de garanție.

consolidá [At: NEGRUZZI, S. I, 345/ Pzi: ~déz / E: fr consolider, lat consolidare] 1-2 vtr A (se) face solid Si: a (se) închega, a (se) întări. 3-4 vtr A (se) face durabil. 5 vt A întemeia. 6 vt A mări prin diferite lucrări, operații etc. capacitatea de rezistență a unui sistem tehnic. 7 vt (Fin) A converti datoria rambursabilă a unui stat în datorie perpetuă, din care se poate reclama numai dobânda.

CONSOLIDÁ, consolidez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) face sau a deveni tare, solid, durabil; a (se) întări, a se închega. 2. Tranz. A mări (prin diferite operații, lucrări etc.) capacitatea de rezistență a unui sistem tehnic. – Din fr. consolider, lat. consolidare.

CONSOLIDÁ, consolidez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) face sau a deveni tare, solid, durabil; a (se) întări, a se închega. 2. Tranz. A mări (prin diferite operații, lucrări etc.) capacitatea de rezistență a unui sistem tehnic; a (se) întări. – Din fr. consolider, lat. consolidare.

CONSOLIDÁ, consolidez, vb. I. Tranz. A face solid, tare, durabil; a întări. Era singur în stare a consolida edificiul. NEGRUZZI, S. I 345. ◊ Fig. Avînd puterea politică în mîinile sale, clasa muncitoare consolidează continuu și dezvoltă regimul de democrație populară. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 353. De la Lenin învățăm să consolidăm necontenit statul de democrație populară, să lărgim mir eu legăturile partidului și statului cu masele, să atragem milioanele de oameni ai muncii la conducerea treburilor obștești. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2562. ◊ Refl. Din numărul de gospodării colective și întovărășiri existente, un număr mare dintre ele s-au consolidat în ultimii ani în așa măsură încît au devenit pentru fiecare țăran muncitor care le vizitează un îndemn puternic să intre în gospodăria colectivă sau întovărășire. GHEORGHIU-DEJ, GOSP. AGR. 20. ♦ (Fin.) A consolida datoria publică = a converti datoria publică pe termen scurt în datorie pe termen lung.

CONSOLIDÁ vb. I. tr., refl. A face sau a deveni tare, solid, durabil; a (se) întări. ◊ A consolida datoria publică = a converti o datorie publică pe termen scurt într-o datorie pe termen lung. [< fr. consolider, cf. it., lat. consolidare].

CONSOLIDÁ vb. I. tr., refl. a face, a deveni tare, solid, durabil; a (se) întări, a (se) închega. II. tr. a mări capacitatea de rezistență a unui sistem tehnic. (< fr. consolider, lat. consolidare)

A SE CONSOLIDÁ mă ~éz intranz. 1) A deveni solid; a se întări. 2) A deveni stabil, durabil. Economia țării se ~ează. 3) (despre colectivități, organizații etc.) A se uni mai strâns; a se întări; a se cimenta. /<fr. consolider, lat. consolidare

A CONSOLIDÁ ~éz tranz. A face să se consolideze. /<fr. consolider, lat. consolidare

consolidà v. 1. a face solid: a consolida un edificiu; 2. fig. a face durabil: a consolida un guvern; 3. a. asigura un fond pentru plata unei datorii publice: a consolida o rentă, a o întări prin noi garanții.

*consolidéz v. tr. (lat. consólido, -áre). Fac sólid, întăresc: a consolida o casă. Fig. Fac durabil, întăresc: a consolida un guvern. Fin. Asigur un fond p. plata uneĭ datoriĭ publice.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

consolidá (a ~) vb., ind. prez. 3 consolideáză

consolidá vb., ind. prez. 1 sg. consolidéz, 3 sg. și pl. consolideáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CONSOLIDÁT adj. (CONSTR.) întărit, (pop.) înțepenit. (Un zid ~.)

CONSOLIDAT adj. (CONSTR.) întărit, (pop.) înțepenit. (Un zid ~.)

CONSOLIDÁ vb. 1. (CONSTR.) a (se) întări, (pop.) a (se) înțepeni, (înv. și reg.) a (se) tocmi. (S-a ~ fundația unui imobil.) 2. v. întări. 3. a se întări, a se stabiliza. (Situația lor s-a ~.) 4. a întări, (înv.) a statornici. (Aceasta i-a ~ faima.)

CONSOLIDA vb. 1. (CONSTR.) a (se) întări, (pop.) a (se) înțepeni, (înv. și reg.) a (se) tocmi. (S-a ~ fundația unui imobil.) 2. a (se) întări, a (se) strînge, (fig.) a (se) cimenta. (Au ~ relațiile de prietenie.) 3. a se întări, a se stabiliza. (Situația lor s-a ~.) 4. a întări, (înv.) a statornici. (Aceasta i-a ~ faima.)

arată toate definițiile

Intrare: consolidat
consolidat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • consolidat
  • consolidatul
  • consolidatu‑
  • consolida
  • consolidata
plural
  • consolidați
  • consolidații
  • consolidate
  • consolidatele
genitiv-dativ singular
  • consolidat
  • consolidatului
  • consolidate
  • consolidatei
plural
  • consolidați
  • consolidaților
  • consolidate
  • consolidatelor
vocativ singular
plural
Intrare: consolida
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • consolida
  • consolidare
  • consolidat
  • consolidatu‑
  • consolidând
  • consolidându‑
singular plural
  • consolidea
  • consolidați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • consolidez
(să)
  • consolidez
  • consolidam
  • consolidai
  • consolidasem
a II-a (tu)
  • consolidezi
(să)
  • consolidezi
  • consolidai
  • consolidași
  • consolidaseși
a III-a (el, ea)
  • consolidea
(să)
  • consolideze
  • consolida
  • consolidă
  • consolidase
plural I (noi)
  • consolidăm
(să)
  • consolidăm
  • consolidam
  • consolidarăm
  • consolidaserăm
  • consolidasem
a II-a (voi)
  • consolidați
(să)
  • consolidați
  • consolidați
  • consolidarăți
  • consolidaserăți
  • consolidaseți
a III-a (ei, ele)
  • consolidea
(să)
  • consolideze
  • consolidau
  • consolida
  • consolidaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

consolidat

etimologie:

consolida

  • 1. tranzitiv reflexiv A (se) face sau a deveni tare, solid, durabil; a (se) întări, a se închega.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: închega întări 4 exemple
    exemple
    • Era singur în stare a consolida edificiul. NEGRUZZI, S. I 345.
      surse: DLRLC
    • figurat Avînd puterea politică în mîinile sale, clasa muncitoare consolidează continuu și dezvoltă regimul de democrație populară. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 353.
      surse: DLRLC
    • figurat De la Lenin învățăm să consolidăm necontenit statul de democrație populară, să lărgim mereu legăturile partidului și statului cu masele, să atragem milioanele de oameni ai muncii la conducerea treburilor obștești. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2562.
      surse: DLRLC
    • figurat Din numărul de gospodării colective și întovărășiri existente, un număr mare dintre ele s-au consolidat în ultimii ani în așa măsură încît au devenit pentru fiecare țăran muncitor care le vizitează un îndemn puternic să intre în gospodăria colectivă sau întovărășire. GHEORGHIU-DEJ, GOSP. AGR. 20.
      surse: DLRLC
    • 1.1. finanțe A consolida datoria publică = a converti datoria publică pe termen scurt în datorie pe termen lung.
      surse: DLRLC DN
  • 2. tranzitiv A mări (prin diferite operații, lucrări etc.) capacitatea de rezistență a unui sistem tehnic.
    surse: DEX '09 MDN '00

etimologie: