2 intrări

13 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

conscrís sm [At: DA / Pl: ~iși / E: conscrie] Recrut Si: (înv) conscript.

*conscrís, -ă adj. și s. (lat. conscriptus, după scris). Rar. Recrut, înrolat. Părințĭ conscrișĭ (la vechiĭ Romanĭ), senatoriĭ. – Istoriciĭ romanĭ credeaŭ că patres conscripti era o prescurtare îld. patres et conscripti, adică „senatorĭ vechĭ” și „conscrișĭ”, adică plebeĭ admișĭ în senat la 509 în ainte de Hristos. Se poate totușĭ ca pin patres conscripti să se fi înțeles senatoriĭ la un loc p. a-ĭ deosebi de ceĭ-lalțĭ patres (părințĭ) care nu eraŭ senatorĭ.

conscrie vt [At: DA / Pzi: ~iu / E: lat conscribo, -ere] 1 (Înv) A recruta. 2 (Lîs) A consemna într-un registru oficial.

CONSCRÍE, conscríu, vb. III. Tranz. (Înv.) 1. A chema în armată, a recruta, a înrola. 2. A consemna, a scrie într-un registru oficial. – Con1- + scrie.

CONSCRÍE, conscríu, vb. III. Tranz. (Înv.) 1. A chema în armată, a recruta, a înrola. 2. A consemna, a scrie într-un registru oficial. – Con1- + scrie.

CONSCRÍE vb. III. tr. (Rar) 1. A chema în serviciul militar; a înrola, a recruta. 2. A consemna, a înscrie într-un registru oficial. [P.i. conscríu. / < lat. conscribere, după scrie].

CONSCRÍE vb. tr. 1. a chema în serviciul militar; a înrola, a recruta. 2. a consemna, a înscrie într-un registru oficial. (după lat. conscribere)

conșcris a. (părinte), senator în vechea Roma. ║ m. june soldat chemat la serviciul militar.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

conscríe (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. conscríu, 2 sg. conscríi, 1 pl. conscríem, 2 pl. conscríeți; conj. prez. 3 să conscríe; imper. 2 pl. conscríeți; ger. conscriínd (-scri-ind); part. conscrís


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CONSCRÍE vb. v. încorpora, înrola, recruta.

conscrie vb. v. ÎNCORPORA. ÎNROLA. RECRUTA.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

conscríe (-íu, -ís), vb. – (Înv.) A chema în armată, a recruta. Lat. conscribere (sec. XIX), conjugat ca a scrie.Der. conscripți(un)e, s. f., din fr.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

conscrís, conscrísă, adj. (înv.) înscris pentru încorporare, recrutat pentru serviciul militar.

Intrare: conscris
conscris adjectiv
adjectiv (A4)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • conscris
  • conscrisul
  • conscrisu‑
  • conscri
  • conscrisa
plural
  • conscriși
  • conscrișii
  • conscrise
  • conscrisele
genitiv-dativ singular
  • conscris
  • conscrisului
  • conscrise
  • conscrisei
plural
  • conscriși
  • conscrișilor
  • conscrise
  • conscriselor
vocativ singular
plural
Intrare: conscrie
verb (VT641)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • conscrie
  • conscriere
  • conscris
  • conscrisu‑
  • conscriind
  • conscriindu‑
singular plural
  • conscrie
  • conscrieți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • conscriu
(să)
  • conscriu
  • conscriam
  • conscrisei
  • conscrisesem
a II-a (tu)
  • conscrii
(să)
  • conscrii
  • conscriai
  • conscriseși
  • conscriseseși
a III-a (el, ea)
  • conscrie
(să)
  • conscrie
  • conscria
  • conscrise
  • conscrisese
plural I (noi)
  • conscriem
(să)
  • conscriem
  • conscriam
  • conscriserăm
  • conscriseserăm
  • conscrisesem
a II-a (voi)
  • conscrieți
(să)
  • conscrieți
  • conscriați
  • conscriserăți
  • conscriseserăți
  • conscriseseți
a III-a (ei, ele)
  • conscriu
(să)
  • conscrie
  • conscriau
  • conscriseră
  • conscriseseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

conscrie învechit

etimologie:

  • Con- + scrie
    surse: DEX '09 DEX '98