2 intrări

19 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

conectare sf [At: DA / Pl: ~tări / E: conecta] 1 Operație de montaj, prin care o mașină, un aparat sau un dispozitiv electric este legat într-un circuit sau la o rețea electrică Si: conectat1, conexiune. 2 (Îs) Aparat de ~ Aparat electric folosit pentru închiderea sau deschiderea unui circuit electric. 3 Legare între ele a mai multor persoane, obiecte etc.

CONECTÁRE, conectări, s. f. 1. Acțiunea de a conecta; conexiune. 2. Operație de montaj prin care o mașină, un aparat sau un dispozitiv electric este legat într-un circuit sau la o rețea electrică. ◊ Aparat de conectare = aparat electric folosit pentru închiderea sau deschiderea unui circuit electric. – V. conecta.

CONECTÁRE, conectări, s. f. 1. Acțiunea de a conecta; conexiune. 2. Operație de montaj prin care o mașină, un aparat sau un dispozitiv electric este legat într-un circuit sau la o rețea electrică. ◊ Aparat de conectare = aparat electric folosit pentru închiderea sau deschiderea unui circuit electric. – V. conecta.

CONECTÁRE, conectări, s. f. Acțiunea de a conecta; unire, legare, conexare a două sau mai multe conducte electrice.

CONECTÁRE s.f. Acțiunea de a conecta și rezultatul ei; operație de montaj prin care o mașină, un aparat sau un dispozitiv electric este legat într-un circuit sau la o rețea electrică; conexiune (2) [în DN] [< conecta].

CONECTÁRE ~ări f. 1) v. A CONECTA. 2): Aparat de ~ aparat electric care stabilește legătura între părțile unui sistem; conector. /v. a conecta

conecta vt [At: DA ms / Pzi: ~téz / E: fr connecter, lat connector, -ere] A lega între ele două sau mai multe persoane, obiecte, conducte electrice.

CONECTÁ, conectez, vb. I. Tranz. A uni, a lega, a conexa două sau mai multe conducte electrice. – Din fr. connecter, lat. connectere.

CONECTÁ, conectez, vb. I. Tranz. A uni, a lega, a conexa două sau mai multe conducte electrice. – Din fr. connecter, lat. connectere.

CONECTÁ, conectez, vb. I. Tranz. (Rar, de obicei cu privire la două sau mai multe conducte electrice) A uni, a lega, a conexa. A conecta mai multe posturi telefonice pe același fir.

CONECTÁ vb. I. tr. A lega, a uni, a conexa două conductoare electrice. [< lat. connectere, fr. connecter].

CONECTÁ vb. tr. a lega între ele două sau mai multe conductoare electrice; a lega un aparat, o mașină etc. la circuitul electric. (< fr. connecter, lat. connectere)

A CONECTÁ ~éz tranz. 1) (conducte electrice) A uni prin conexiune. 2) (abonați ai unei rețele telefonice sau diferite posturi telegrafice) A pune în legătură directă. /<fr. connecter, lat. connectere


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

conectáre s. f., g.-d. art. conectắrii; pl. conectắri

conectáre s. f., g.-d. art. conectării; pl. conectări

conectá (a ~) vb., ind. prez. 3 conecteáză

conectá vb., ind. prez. 1 sg. conectéz, 3 sg. și pl. conecteáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CONECTÁRE s. conexiune. (~ la o rețea electrică.)

CONECTARE s. conexiune. (~ la o rețea electrică.)

Conectare ≠ deconectare

A conecta ≠ a deconecta

Intrare: conectare
conectare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • conectare
  • conectarea
plural
  • conectări
  • conectările
genitiv-dativ singular
  • conectări
  • conectării
plural
  • conectări
  • conectărilor
vocativ singular
plural
Intrare: conecta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • conecta
  • conectare
  • conectat
  • conectatu‑
  • conectând
  • conectându‑
singular plural
  • conectea
  • conectați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • conectez
(să)
  • conectez
  • conectam
  • conectai
  • conectasem
a II-a (tu)
  • conectezi
(să)
  • conectezi
  • conectai
  • conectași
  • conectaseși
a III-a (el, ea)
  • conectea
(să)
  • conecteze
  • conecta
  • conectă
  • conectase
plural I (noi)
  • conectăm
(să)
  • conectăm
  • conectam
  • conectarăm
  • conectaserăm
  • conectasem
a II-a (voi)
  • conectați
(să)
  • conectați
  • conectați
  • conectarăți
  • conectaserăți
  • conectaseți
a III-a (ei, ele)
  • conectea
(să)
  • conecteze
  • conectau
  • conecta
  • conectaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

conectare

  • 1. Acțiunea de a conecta.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: conexare conexiune legare unire antonime: deconectare
  • 2. Operație de montaj prin care o mașină, un aparat sau un dispozitiv electric este legat într-un circuit sau la o rețea electrică.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
    • 2.1. Aparat de conectare = aparat electric folosit pentru închiderea sau deschiderea unui circuit electric.
      surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

  • vezi conecta
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

conecta

  • 1. A uni, a lega, a conexa două sau mai multe conducte electrice.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: conexa lega (uni; leg) uni (verb) antonime: deconecta un exemplu
    exemple
    • A conecta mai multe posturi telefonice pe același fir.
      surse: DLRLC
    • 1.1. A lega un aparat, o mașină etc. la circuitul electric.
      surse: MDN '00

etimologie: