14 definiții pentru deconecta


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

deconectá [At: DEX / Pzi: ~téz / E: fr déconnecter] 1 vt A suprima o conexiune între două circuite electrice. 2 vt A desface o legătură dintre o mașină sau un aparat și un circuit sau o rețea electrică Si: a decupla. 3 vr (Fig; d. oameni) A se relaxa.

DECONECTÁ, deconectez, vb. I. 1. Tranz. A suprima o conexiune a două conducte electrice. 2. Tranz. A desface o legătură dintre o mașină sau un aparat electric și un circuit sau o rețea electrică; a decupla. 3. Refl. Fig. A se relaxa, a se destinde, a se calma. – Din fr. déconnecter.

DECONECTÁ, deconectez, vb. I. 1. Tranz. A suprima o conexiune a două conducte electrice. 2. Tranz. A desface o legătură dintre o mașină sau un aparat electric și un circuit sau o rețea electrică; a decupla. 3. Refl. Fig. A se relaxa, a se destinde, a se calma. – Din fr. déconnecter.

DECONECTÁ, deconectez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A suprima o conexiune a unor conducte electrice.

DECONECTÁ vb. I. tr. 1. A suprima o conexiune a două conducte electrice. ♦ A dezlega, a desprinde (odgoane). 2. refl. A se relaxa. [< fr. déconnecter].

DECONECTÁ vb. I. tr. 1. a suprima o conexiune. 2. a desface o legătură dintre o mașină sau un aparat electric și un circuit sau o rețea electrică; decupla (1). II. refl. (fig.) a se relaxa, a se destinde. (< fr. déconnecter)

A DECONECTÁ ~éz tranz. (aparate, mașini electrice etc.) A face să se deconecteze. /<fr. déconnecter

A SE DECONECTÁ mă ~éz intranz. 1) (despre curentul electric) A înceta să alimenteze un consumator, fiind întrerupt. 2) fig. (despre persoane) A deveni puțin încordat; a se destinde; a se relaxa. /<fr. déconnecter


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

deconectá (a ~) vb., ind. prez. 3 deconecteáză

deconectá vb., ind. prez. 1 sg. deconectéz, 3 sg. și pl. deconecteáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DECONECTÁ vb. (FIZ.) a decupla. (A ~ un aparat electric.)

DECONECTA vb. (FIZ.) a decupla. (A ~ un aparat electric.)

A deconecta ≠ a conecta

Intrare: deconecta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • deconecta
  • deconectare
  • deconectat
  • deconectatu‑
  • deconectând
  • deconectându‑
singular plural
  • deconectea
  • deconectați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • deconectez
(să)
  • deconectez
  • deconectam
  • deconectai
  • deconectasem
a II-a (tu)
  • deconectezi
(să)
  • deconectezi
  • deconectai
  • deconectași
  • deconectaseși
a III-a (el, ea)
  • deconectea
(să)
  • deconecteze
  • deconecta
  • deconectă
  • deconectase
plural I (noi)
  • deconectăm
(să)
  • deconectăm
  • deconectam
  • deconectarăm
  • deconectaserăm
  • deconectasem
a II-a (voi)
  • deconectați
(să)
  • deconectați
  • deconectați
  • deconectarăți
  • deconectaserăți
  • deconectaseți
a III-a (ei, ele)
  • deconectea
(să)
  • deconecteze
  • deconectau
  • deconecta
  • deconectaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

deconecta

etimologie: