2 intrări

14 definiții

complimentát1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: complimenta] 1-3 Complimentare (1-3).

complimentát2, ~ă [At: MDA ms / Pl: ~áți, ~e / E: complimenta] 1 a Felicitat de cineva. 2 a Salutat de cineva. 3-4 smf Cel căruia i se fac reverențe.

complimentá vt [At: ALECSANDRI, T. 1422 / Pzi: ~téz / E: fr complimenter] 1 A felicita pe cineva. 2 A saluta pe cineva. 3 A face reverențe în fața cuiva.

COMPLIMENTÁ, complimentez, vb. I. Tranz. 1. A exprima complimente (1). 2. (Înv.) A saluta. – Din fr. complimenter.

COMPLIMENTÁ, complimentez, vb. I. Tranz. 1. A exprima complimente (1). 2. (Înv.) A saluta. – Din fr. complimenter.

COMPLIMENTÁ, complimentez, vb. I. Tranz. (Rar) 1. A face complimente (1), a aduce laude. Bine c-ai venit, să te complimentez de bună-creștere a Adelei. ALECSANDRI, T. 354._2. (Învechit) A saluta. Mihai-vodă trimisese boieri, de-l complimentă [pe Sigismund]. BĂLCESCU, O. II 203.

complimentá (a ~) vb., ind. prez. 3 complimenteáză

complimentá (a exprima complimente, a saluta) vb., ind. prez. 1 sg. complimentéz, 3 sg. și pl. complimenteáză

COMPLIMENTÁ vb. a flata, a măguli. (Ce-l tot ~ atâta?)

COMPLIMENTÁ vb. I. tr., refl. 1. A(-și) exprima complimente (1). 2. A(-și) complini, a completa. [P.i. -tez. / < fr. complimenter].

COMPLIMENTÁ vb. tr. a exprima complimente (2). (< fr. complimenter)

complimentà v. a face un compliment.

*complimentéz v. tr. (fr. complimenter, it. complimentare). Adresez cuĭva laude, cuvinte de admirațiune (fac complimente).


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

COMPLIMENTÁ vb. a flata, a măguli. (Ce-l tot ~ atîta?)

Intrare: complimenta
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) complimenta complimentare complimentat complimentând singular plural
complimentea complimentați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) complimentez (să) complimentez complimentam complimentai complimentasem
a II-a (tu) complimentezi (să) complimentezi complimentai complimentași complimentaseși
a III-a (el, ea) complimentea (să) complimenteze complimenta complimentă complimentase
plural I (noi) complimentăm (să) complimentăm complimentam complimentarăm complimentaserăm, complimentasem*
a II-a (voi) complimentați (să) complimentați complimentați complimentarăți complimentaserăți, complimentaseți*
a III-a (ei, ele) complimentea (să) complimenteze complimentau complimenta complimentaseră
Intrare: complimentat
complimentat participiu
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular complimentat complimentatul complimenta complimentata
plural complimentați complimentații complimentate complimentatele
genitiv-dativ singular complimentat complimentatului complimentate complimentatei
plural complimentați complimentaților complimentate complimentatelor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)