17 definiții pentru complicație

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COMPLICAȚIE, complicații, s. f. Faptul de a (se) complica; stare complicată, greu de descurcat; încurcătură, lucru care complică. ♦ Stare patologică nouă (agravantă) care apare în cursul evoluției unei boli. [Var.: (înv.) complicațiune s. f.] – Din fr. complication.

COMPLICAȚIE, complicații, s. f. Faptul de a (se) complica; stare complicată, greu de descurcat; încurcătură, lucru care complică. ♦ Stare patologică nouă (agravantă) care apare în cursul evoluției unei boli. [Var.: (înv.) complicațiune s. f.] – Din fr. complication.

complicație sf [At: HASDEU, I. C. 78 / V: (înv) ~iune / Pl: ~ii / E: fr complication] 1 Situație greu de descurcat Si: încâlceală, încurcătură. 2 Lucru care complică. 3 Stare patologică nouă (agravantă) care apare în cursul evoluției unei boli.

COMPLICAȚIE, complicații, s. f. Faptul de a (s e) complica; stare complicată, greu de descurcat; încurcătură, încîlceală; lucru care complică. Pentru prima oară în cariera mea mi se întîmplă asemenea complicație pe care n-o pot descurca. SADOVEANU, P. M. 103. Aceasta ar fi însemnat o complicație plină de neprevăzute dificultăți. C. PETRESCU, R. DR. 204. Același vapor m-a readus în Constanța, fără nici o complicație. SAHIA, U.R.S.S. 5. ♦ Stare patologică nouă, apărută ca o agravare a unei boli. – Pronunțat: -ți-e. – Variantă: (învechit) complicațiune (GHICA, S. 453) s. f.

COMPLICAȚIE s.f. Complicare; stare complicată; încurcătură. ♦ Agravare a unei boli prin apariția unor noi stări patologice. [Var. complicațiune s.f. / cf. fr. complication, lat. complicatio].

COMPLICAȚIE s. f. 1. faptul de a (se) complica; stare complicată; încurcătură. 2. agravare a unei boli prin apariția unor noi stări patologice. (< fr. complication, lat. complicatio)

COMPLICAȚIE ~i f. 1) Factor care complică ceva. 2) Agravare a unei boli, prin apariția de fenomene patologice noi. [Art. complicația; G.-D. complicației; Sil. -ți-e] /<fr. complication

COMPLICAȚIUNE s. f. v. complicație.

COMPLICAȚIUNE s. f. v. complicație.

COMPLICAȚIUNE s. f. v. complicație.

complicațiune sf vz complicație

COMPLICAȚIUNE s.f. v. complicație.

complicați(un)e f. 1. starea lucrului complicat; 2. circumstanță ce complică: complicatiunea unei boale.

*complicațiúne f. (lat. complicátio, -ónis. V. aplicațiune). Încurcătură, greutate: în această boală (orĭ afacere) se pot produce complicațiunĭ. – Și -áție.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

complicație (desp. -ți-e-) s. f., art. complicația (desp. -ți-a), g.-d. art. complicației; pl. complicații, art. complicațiile (desp. -ți-i-)

complicație (-ți-e-) s. f., art. complicația (-ți-a), g.-d. art. complicației; pl. complicații, art. complicațiile (-ți-i-)

complicație s. f. (sil. -ți-e-), art. complicația (sil. -ți-a), g.-d. art. complicației; pl. complicații, art. complicațiile (sil. -ți-i-)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

COMPLICAȚIE s. încâlceală, încurcătură.

COMPLICAȚIE s. încîlceală, încurcătură.

Intrare: complicație
complicație substantiv feminin
  • silabație: -ți-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • complicație
  • complicația
plural
  • complicații
  • complicațiile
genitiv-dativ singular
  • complicații
  • complicației
plural
  • complicații
  • complicațiilor
vocativ singular
plural
complicațiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • complicațiune
  • complicațiunea
plural
  • complicațiuni
  • complicațiunile
genitiv-dativ singular
  • complicațiuni
  • complicațiunii
plural
  • complicațiuni
  • complicațiunilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

complicație, complicațiisubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a (se) complica; stare complicată, greu de descurcat; lucru care complică. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Pentru prima oară în cariera mea mi se întîmplă asemenea complicație pe care n-o pot descurca. SADOVEANU, P. M. 103. DLRLC
    • format_quote Aceasta ar fi însemnat o complicație plină de neprevăzute dificultăți. C. PETRESCU, R. DR. 204. DLRLC
    • format_quote Același vapor m-a readus în Constanța, fără nici o complicație. SAHIA, U.R.S.S. 5. DLRLC
    • 1.1. Stare patologică nouă (agravantă) care apare în cursul evoluției unei boli. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.