17 definiții pentru compensație compensațiune


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

compensație sf [At: COD. ȚIV. 5/3 / V: ~iune / E: fr compensation, lat compensatio, -onis] 1-10 Compensare (1-10). 11 (Înv) Încheierea socotelilor între creditor și debitor Si: răfuială. 12 (Pex) Ceea ce servește pentru a compensa ceva.

COMPENSÁȚIE, compensații, s. f. Faptul de a compensa; p. ext. ceea ce servește pentru a compensa ceva. [Var.: compensațiúne s. f.] – Din fr. compensation, lat. compensatio, -onis.

COMPENSÁȚIE, compensații, s. f. Faptul de a compensa; p. ext. ceea ce servește pentru a compensa ceva. [Var.: compensațiúne s. f.] – Din fr. compensation, lat. compensatio, -onis.

COMPENSÁȚIE, compensații, s. f. Faptul de a compensa, compensare; p. ext. (concretizat) ceea ce se dă sau servește pentru a compensa, răsplată pentru o muncă, despăgubire pentru o pagubă. Mărfuri importate cu plata în compensație. – Pronunțat: -ți-e.

COMPENSÁȚIE s.f. Compensare; (p. ext.) ceea ce reprezintă o compensare, se dă sau folosește pentru a compensa; răsplată, despăgubire. [Gen. -iei, var. compensațiune s.f. / cf. fr. compensation, it. compensazione, lat. compensatio].

COMPENSÁȚIE s. f. compensare; ceea ce servește pentru a compensa; răsplată, despăgubire. (< fr. compensation, lat. compensatio)

COMPENSÁȚIE ~i f. 1) Ceea ce compensează o pierdere. 2) Operație financiară de reglare a vânzărilor și cumpărărilor prin virament reciproc. [Art. compensația; G.-D. compensației; Sil. -ți-e] /<fr. compensation, lat. compensatio

compensațiune sf vz compensație

COMPENSAȚIÚNE s. f. v. compensație.

COMPENSAȚIÚNE s. f. v. compensație.

COMPENSAȚIÚNE s.f. v. compensație.

compensați(un)e f. fapta de a compensa și rezultatul ei: despăgubire.

*compensațiúne f. (lat. compensátio, -ónis). Acțiunea de a compensa.Despăgubire. Sistemă de compensațiunĭ, sistemă după care suma bunurilor și relelor s’ar împărți egal între toțĭ oameniĭ. – Și -áție.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

compensáție (-ți-e) s. f., art. compensáția (-ți-a), g.-d. art. compensáției; pl. compensáții, art. compensáțiile (-ți-i)

compensáție s. f. (sil. -ți-e), art. compensáția (sil. -ți-a), g.-d. art. compensáției; pl. compensáții, art. compensáțiile (sil. -ți-i-)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

COMPENSÁȚIE s. compensare, daune (pl.) v. despăgubire.

COMPENSAȚIE s. compensare, daune (pl.), despăgubire reparație, (înv. și pop.) mulțumire, (înv.) dezdăunare, indemnizație, (turcism înv.) adet. (Ce ~ i-a oferit pentru paguba suferită?)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

COMPENSAȚIE. Subst. Compensație, compensare; despăgubire, reparație (fig.); recuperare, redobîndire, recîștigare, recăpătare; recompensă, recompensație (înv.), satisfacție, răsplată, răsplătire, gratificare, gratificație, bonificare, bonificație, revanșă. Înlocuire, schimbare, schimbat, substituire, substituție, subrogare (jur.), subrogație (jur.). Restituire, restituție, înapoiere. Suplimentare, supliment, completare, împlinire, adaos, adăugare, întregire. Ajutor, ajutare, ajutorare, ajutorință (înv.), susținere, sprijin. Premiu, premiere, indemnizație, primă; ajutor reciproc. Subscripție, subscriere (rar). Compensator. Adj. Compensator, compensatoriu; compensabil; recuperabil. Suplinitor, suplimentar; ajutător, sprijinitor. Complet, întreg, întregit. Vb. A compensa, a oferi o compensație, a despăgubi, a plăti despăgubiri, a dezdăuna (rar); a oferi o recompensă, a da o recompensă (o satisfacție), a recompensa, a răsplăti, a gratifica, a acorda o indemnizație; a premia, a acorda un premiu, a da o primă. A recupera, a recîștiga, a redobîndi, a recăpăta, a reprimi. A restitui, a înapoia, a da înapoi, a se revanșa. A întregi, a completa, a împlini, a suplini, a adăuga, a suplimenta; a înlocui, a schimba, a substitui, a subroga (jur.), a face un schimb. A ajuta, a sprijini, a ajutora, a susține; a subscrie. V. adăugare, plată, recompensă.

Intrare: compensație
compensație substantiv feminin
  • silabație: -ți-e
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • compensație
  • compensația
plural
  • compensații
  • compensațiile
genitiv-dativ singular
  • compensații
  • compensației
plural
  • compensații
  • compensațiilor
vocativ singular
plural
compensațiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • compensațiune
  • compensațiunea
plural
  • compensațiuni
  • compensațiunile
genitiv-dativ singular
  • compensațiuni
  • compensațiunii
plural
  • compensațiuni
  • compensațiunilor
vocativ singular
plural

compensație compensațiune

etimologie: