9 definiții pentru companioană


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COMPANIÓN, -OÁNĂ, companioni, -oane, s. m. și f. (Livr.). 1. Camarad, tovarăș. 2. Persoană care făcea parte dintr-o societate comercială, artistică etc. – Din fr. compagnon.

COMPANIÓN, -OÁNĂ, companioni, -oane, s. m. și f. (Franțuzism). 1. Camarad, tovarăș. 2. Persoană care făcea parte dintr-o societate comercială, artistică etc. – Din fr. compagnon.

COMPANIÓN, -OÁNĂ, companioni, -oane, s. m. și f. (Franțuzism învechit) 1. Camarad, tovarăș. Strămoșii noștri romani, companionii de arme ai strămoșului nostru Traian. ALECSANDRI, T. I 234. 2. Persoană care face parte dintr-o societate comercială (v. asociat), artistică etc. – Pronunțat: -nion.

COMPANIÓN, -OÁNĂ s. m. f. camarad, tovarăș; însoțitor. (< fr. compagnon)

*companión, -oánă s. (fr. compagnon). Asociat, tovarăș.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

companioánă (livr.) (-nioa-) s. f., g.-d. art. companioánei; pl. companioáne

companioánă s. f. (sil. -nioa-), g.-d. art. companioánei; pl. companioáne


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

COMPANIÓN s. v. însoțitor, tovarăș.

companion s. v. ÎNSOȚITOR. TOVARĂȘ.

Intrare: companioană
  • silabație: -nioa-nă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • companioa
  • companioana
plural
  • companioane
  • companioanele
genitiv-dativ singular
  • companioane
  • companioanei
plural
  • companioane
  • companioanelor
vocativ singular
  • companioa
  • companioano
plural
  • companioanelor

companion, -oană companioană companion livresc

  • exemple
    • Strămoșii noștri romani, companionii de arme ai strămoșului nostru Traian. ALECSANDRI, T. I 234.
      surse: DLRLC
  • 2. Persoană care făcea parte dintr-o societate comercială, artistică etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie: