COMPANION, -OANĂ, companioni, -oane, s. m. și f. (Franțuzism învechit) 1. Camarad, tovarăș. Strămoșii noștri romani, companionii de arme ai strămoșului nostru Traian. ALECSANDRI, T. I 234. 2. Persoană care face parte dintr-o societate comercială (v. asociat), artistică etc. – Pronunțat: -nion.