opțiuni

3 intrări

45 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COMÍTE1, comít, vb. III. Tranz. A face, a înfăptui, a săvârși (o greșeală, o faptă rea). – Din lat. committere.

CÓMITE2, comiți, s. m. Conducător al unui comitat. – Din lat. comes, -itis.

comite1 sm [At: HASDEU, I. C. VIII / Pl: ~iți / E: lat comes, -itis] 1 (Înv) Conte. 2 (Trs, iuz) Grof. 3 (Trs) Conducător administrativ al unui comitat.

comite2 vt [At: ALECSANDRI, T. 769 / Pzi: comit / E: fr commettre, lat committo, -ere] 1 A săvârși o faptă rea. 2 (Fam; prt) A scrie lucrări mediocre. 3 (Jur; fri) A însărcina pe cineva cu ceva. 4 (Jur; fri) A încredința cuiva o afacere de comerț.

COMÍTE1, comít, vb. III. Tranz. A face, a înfăptui, a săvârși (o faptă rea). – Din lat. committere.

CÓMITE2, comiți, s. m. (Înv.) Conducător administrativ al unui comitat. – Din lat. comes, -itis.

COMÍTE2, comít, vb. III. Tranz. (De obicei cu privire la o faptă rea, o greșeală) A face, a săvîrși, a făptui. Comisese o sumă de orori. C. PETRESCU, C. V. 98. Voi, cei ce-n lume ați comis păcate, Lăsați-vă năravul la intrare. TOPÎRCEANU, B. 95. Inima ta de cetățean le lasă să comiți o asemenea scamatorie. în banii statului? ALECSANDRI, T. 769.

CÓMITE1, comiți, s. m. (învechit) Conducător administrativ al unui comitat. Sfatul, care era întocmit de Basta mai mult de oameni siguri ai lui, aprobă această părere a comitelui Tomaso Cauriolo. BĂLCESCU, O. II 311.

CÓMITE s.m. Șef al unui comitat. [Cf. lat. comes, it. comite].

COMÍTE vb. III. tr. A face, a săvârși, a făptui. [P.i. comít. / cf. lat. committere, fr. commettre].

COMÍTE2 vb. tr. a face, a săvârși (ceva reprobabil). (< lat. committere)

CÓMITE1 s. m. conducător al unui comitat. (< lat. comes, it. comite)

A COMÍTE comít tranz. (greșeli, fapte reprobabile) A face să aibă loc; a transpune în fapt; a săvârși; a făptui. /<lat. committere

CÓMITE ~ți m. ist. Persoană administrativă care stătea în fruntea unui comitat. /<lat. comens, ~itis

còmite m. conte: comiții Ardealului BĂLC.

comite v. a face, a făptui (mai ales ceva rău): a comite o greșală, o crimă.

*cómite m. (lat. cómes, cómitis, tovarăș. V. comis, conte). Rar. Conte. Șef de comitat.

COMÉT s. n. v. cometă.

COMÉTĂ, comete, s. f. Corp ceresc alcătuit dintr-un nucleu luminos înconjurat de gaze și de pulberi, care, uneori, se prelungește sub forma unei cozi îndreptate în sens opus Soarelui din cauza presiunii luminii acestuia; stea cu coadă. [Var.: (înv.) comét s. n.] – Din fr. comète, lat. cometa.

COMÉTĂ, comete, s. f. Corp ceresc alcătuit dintr-un nucleu luminos înconjurat de gaze și de pulberi, care, uneori, se prelungește sub forma unei cozi îndreptate în sens opus Soarelui din cauza presiunii luminii acestuia; stea cu coadă. [Var.: (înv.) comét s. n.] – Din fr. comète, lat. cometa.

comét smi vz cometă

arată toate definițiile

Intrare: comite (persoană)
substantiv masculin (M46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • comite
  • comitele
plural
  • comiți
  • comiții
genitiv-dativ singular
  • comite
  • comitelui
plural
  • comiți
  • comiților
vocativ singular
  • comite
plural
  • comiților
Intrare: comite (vb.)
verb (VT623)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • comite
  • comitere
  • comis
  • comisu‑
  • comițând
  • comițându‑
 singular plural
  • comite
  • comiteți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • comit
 (să)
  • comit
  • comiteam
  • comisei
  • comisesem
a II-a (tu)
  • comiți
 (să)
  • comiți
  • comiteai
  • comiseși
  • comiseseși
a III-a (el, ea)
  • comite
 (să)
  • comită
  • comitea
  • comise
  • comisese
plural I (noi)
  • comitem
 (să)
  • comitem
  • comiteam
  • comiserăm
  • comiseserăm
  • comisesem
a II-a (voi)
  • comiteți
 (să)
  • comiteți
  • comiteați
  • comiserăți
  • comiseserăți
  • comiseseți
a III-a (ei, ele)
  • comit
 (să)
  • comită
  • comiteau
  • comiseră
  • comiseseră
Intrare: cometă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cometă
  • cometa
plural
  • comete
  • cometele
genitiv-dativ singular
  • comete
  • cometei
plural
  • comete
  • cometelor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • comet
  • cometul
  • cometu‑
plural
  • comete
  • cometele
genitiv-dativ singular
  • comet
  • cometului
plural
  • comete
  • cometelor
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • comită
  • comita
plural
  • comite
  • comitele
genitiv-dativ singular
  • comite
  • comitei
plural
  • comite
  • comitelor
vocativ singular —
plural —
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

comite (persoană)

  • 1. Conducător al unui comitat.
    surse: DEX '09 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Sfatul, care era întocmit de Basta mai mult de oameni siguri ai lui, aprobă această părere a comitelui Tomaso Cauriolo. BĂLCESCU, O. II 311.
      surse: DLRLC

etimologie:

comite (vb.)

  • 1. A face, a înfăptui, a săvârși (o greșeală, o faptă rea).
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: face făptui plini săvârși înfăptui 3 exemple
    exemple
    • Comisese o sumă de orori. C. PETRESCU, C. V. 98.
      surse: DLRLC
    • Voi, cei ce-n lume ați comis păcate, Lăsați-vă năravul la intrare. TOPÎRCEANU, B. 95.
      surse: DLRLC
    • Inima ta de cetățean te lasă să comiți o asemenea scamatorie în banii statului? ALECSANDRI, T. 769.
      surse: DLRLC

etimologie:

cometă comet comită

  • 1. Corp ceresc alcătuit dintr-un nucleu luminos înconjurat de gaze și de pulberi, care, uneori, se prelungește sub forma unei cozi îndreptate în sens opus Soarelui din cauza presiunii luminii acestuia; stea cu coadă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN 3 exemple
    exemple
    • Ca o coadă de cometă... vălul de borangic o învăluia pînă la călcîie. ANGHEL, PR. 26.
      surse: DLRLC
    • Poetul a iubit... Cometele ce pier. NEGRUZZI, S. II 69.
      surse: DLRLC
    • Ignorantul numai crede că o cometă este accidentală. BĂLCESCU, O. II 10.
      surse: DLRLC

etimologie: