2 intrări

26 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

comisiúne sf vz comisie

COMISIÚNE s. f. v. comisie.

COMISIÚNE s. f. v. comisie.

comisiúne (comitere a unei infracțiuni) (-si-u-) s. f., g.-d. art. comisiúnii

comisiúne (comiterea unei acțiuni interzise) s. f. (sil. -si-u-), g.-d. art. comisiúnii

COMISIÚNE s.f. v. comisie.

COMISIÚNE s. f. (jur.) comitere a unei infracțiuni. (<lat. commissio)

comisiune f. 1. însărcinare dată cuiva de a face ceva; 2. reunire de persoane însărcinate de a face o lucrare: comisiune de examen.

*comisiúne f. (lat. com-missio, -ónis. V. comitet, misiune). Însărcinare de a face ceva. Totalitatea membrilor uneĭ comisiunĭ (ca foasta comisiune eŭropeană a Dunăriĭ). Procurare pin comisionar: a vinde, a cumpăra pin comisiune. – Și comisie (rus. kommisiĭa) cu înț. de „comisariat” și „comisiune”. V. mandat.

comisie sf [At: N. COSTIN, ap. LET I A, 108/39 / V: ~iune, ~meșie, ~ișie1 sf / Pl: ~ii / E: lat commissio, -onis, ger Kommission, mg kommissio, rs кoммиcия, fr commission] 1 Colectiv organizat care funcționează pe lângă o instituție, o adunare etc. și care are sarcina de a face propuneri, de a lua hotărâri sau de a executa mandate în cazuri speciale. 2 (Îs) ~ de anchetă Organ care cercetează neregulile dintr-un anumit domeniu. 3 (Îs) ~ia Camerei Deputaților, a Senatului Comisie însărcinată cu studierea și pregătirea legilor care urmează a fi prezentate Camerei Deputaților sau Senatului pentru a fi votate. 4 (Îs) ~ de examen (sau ~ de examinare) Grup de profesori care testează cunoștințele elevilor, studenților etc. în cadrul examenelor susținute de aceștia. 5 (Îs) ~ permanentă Comisie care funcționează cu aceiași membri atunci când este convocată. 6 (Înv; îs) ~ centrală Comisie instituită în 1858 la Focșani, din 18 delegați din Muntenia și Moldova, care trebuia să pregătească proiectele de legi comune pentru cele două Principate unite. 7 (Îvr) Mandat. 8 (Jur) ~ rogatorie Delegație dată de un tribunal către altul pentru îndeplinirea procedurilor judecătorești. 9 (Iuz) Secție de poliție. 10 (Înv; îf ~iune) Comision. 11-12 Organism sau structură a unei organizații internaționale.

COMÍSIE, comisii, s. f. 1. Colectiv având sarcina de a coordona sau de a sprijini o anumită activitate. 2. Organizație internațională sau organ al unei organizații internaționale. 3. (Înv.) Secție de poliție. [Var.: comisiúne s. f.] – Din rus. komissiia, fr. commission.

COMÍSIE, comisii, s. f. 1. Colectiv organizat care funcționează pe lângă o instituție, o adunare etc. și care are sarcina de a face propuneri, de a lua hotărâri sau de a executa mandate în cazuri speciale. 2. Organism internațional sau organ al unei organizații internaționale. 3. (Înv.) Secție de poliție. [Var.: comisiúne s. f.] – Din rus. komissiia, fr. commission.

COMÍSIE, comisii, s. f. 1. Colectiv temporar sau permanent care funcționează pe lîngă o instituție, o adunare etc. în vederea hotărîrii și executării unor sarcini și mandate speciale. V. comitet. Acțiunea militară în vederea loviturii de stat de la 23 August 1944 fusese pregătită de către o comisie în care, pe lîngă un grup de ofițeri generali și superiori, partidul nostru a fost singurul partid care a participat prin delegații săi. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 26. Trebuia o nouă comisie de medici. SAHIA, N. 61. ◊ Comisie de disciplină = colectiv care funcționează pe lîngă o instituție și care judecă abateri mai ușoare ale personalului acelei instituții. Vedem noi ce-o spune comisia de disciplină. DAVIDOGLU, M. 24. Comisie de litigii v. litigiu. Comisie centrală v. central. Comisie interimară v. interimar. 2. (Învechit) Secție de poliție. Comisia, luînd știre, cu doftor au alergat Ca să vază pe săracul de este de vindecat. PANN, P. V. III 26. – Pronunțat: -si-e. – Variantă: comisiúne (ODOBESCU, S. I 489) s. f.

comísie (-si-e) s. f., art. comísia (-si-a), g.-d. art. comísiei; pl. comísii, art. comísiile (-si-i-)

comísie s. f. (sil. -si-e), art. comísia (sil. -si-a), g.-d. art. comísiei; pl. comísii, art. comísiile (sil. -si-i-)

COMÍSIE s.f. 1. Grup de persoane alese de o adunare sau numite de o autoritate în vederea hotărârii și executării unor sarcini sociale. 2. (Jur.) Savârșire a unei acțiuni oprite de lege. [Gen. -iei, var. comisiune s.f. / cf. fr. commission, rus. komissiia, it. commissione, lat.med. commissio].

COMÍSIE s. f. 1. colectiv însărcinat cu hotărârea unor imperative sociale sau pentru supravegherea unor activități ori evenimente. ♦ ~ de judecată = organ obștesc de influențare și jurisdicție. 2. organism internațional sau organ al unei organizații internaționale. (< fr. commission, rus. komissiia)

comisíe (-íi), s. f.1. Colectiv organizat care funcționează pe lîngă o instituție, o adunare etc. – 2. Organism internațional. – 3. (Înv.) Secție de poliție. – Var. comisión (înv.), comisiune. Lat. commissio (sec. XVIII). Var., care în sec. XVIII se folosea cu sensul curent de „misiune, comisie”, se folosește numai ca termen comercial, cu sensul de „comandă; remunerație procentuală primită pentru mijlocirea unei afaceri”, în timp ce comisie se folosește cu sensul de „colectiv organizat, adunare, delegație”. Var. pare a proveni din germ. Kommission.Der. comisiona, vb. (a încredința; a însărcina; a împuternici), din fr. commissionner; comisionar, s. m.

COMÍSIE ~i f. Organ permanent sau temporar alcătuit dintr-un grup de persoane cu împuterniciri speciale pe lângă o instituție sau o organizație. ~ electorală. ~ de admitere. ~ de conducere. [Art. comisia; G.-D. comisiei; Sil. -si-e] /<rus. kommissija, fr. commission

arată toate definițiile

Intrare: comisie
  • silabisire: -si-e
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular comisie comisia
plural comisii comisiile
genitiv-dativ singular comisii comisiei
plural comisii comisiilor
vocativ singular
plural
comisiune substantiv feminin
  • silabisire: -si-u-
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular comisiune comisiunea
plural comisiuni comisiunile
genitiv-dativ singular comisiuni comisiunii
plural comisiuni comisiunilor
vocativ singular
plural
Intrare: comisiune
comisiune
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.