12 definiții pentru comentariu

comentáriu sn [At: DOSOFTEI, V. S. 176/2 / V: ~tár, ~ie sf / Pl: ~ii / E: lat commentarium, fr commentaire, rs кoмeнтapии, it com(m)entario, ger Kommentar] 1 Explicare a unei opere literare, istorice etc., făcută, adesea, prin note marginale Și: comentat1 (1). 2 Notă explicativă care lămurește pasajele obscure dintr-un text. 3 Apreciere (în spirit critic) a unei probleme, a unui eveniment etc. Și: comentat1 (2). 4 Material publicistic reprezentând un comentariu. 5 Interpretare răutăcioasă a cuvintelor, a faptelor cuiva Și: comentat1 (3).

COMENTÁRIU, comentarii, s. n. 1. Apreciere, comentare (în spirit critic) a unei probleme, a unui eveniment etc.; material publicistic prezentând o asemenea apreciere. 2. Explicare a unei opere literare, istorice etc., făcută adesea prin note marginale; interpretare. – Din fr. commentaire, lat. commentarium.

În original este s. f., evident o greșeală. - gall

COMENTÁRIU, comentarii, s. n. 1. Apreciere, comentare (în spirit critic) a unei probleme, a unui eveniment etc.; material publicistic prezentând o asemenea apreciere. 2. Explicare a unei opere literare, istorice etc., făcută adesea prin note marginale; interpretare. – Din fr. commentaire, lat. commentarium.

COMENTÁRIU, comentarii, s. n. 1. Explicare, apreciere, comentare în spirit critic a unei probleme, a unui eveniment etc. Reproducem acest pasaj fără comentarii. ♦ (Peiorativ) Discutare, interpretare răutăcioasă a faptelor, a cuvintelor cuiva; răstălmăcire. 2. Explicare a unei opere literare, istorice, juridice etc. făcută adeseori prin note marginale; interpretare. V. adnotare. Ediție însoțită de comentarii.

comentáriu [riu pron. rĭu] s. n., art. comentáriul; pl. comentárii, art. comentáriile (-ri-i-)

comentáriu s. n. [-riu pron. -rĭu], art. comentáriul; pl. comentárii, art. comentáriile (sil. -ri-i-)

COMENTÁRIU s. 1. explicație, glosă, notă. (~ la un text.) 2. (pop.) tâlc. (~l evangheliei.)

COMENTÁRIU s.n. 1. Apreciere critică a unei probleme, a unui eveniment etc.; explicare, explicație. ♦ (Peior.) Interpretare răuvoitoare a faptelor, a spuselor cuiva. 2. Interpretare a unei opere literare, istorice etc. [Pron. -riu., pl. -ii. / cf. fr. commentaire, lat. commentarium].

COMENTÁRIU s. n. 1. apreciere critică a unei probleme, a unui eveniment etc.; analiză, explicare. ◊ (peior.) interpretare răuvoitoare a faptelor sau a spuselor cuiva. 2. interpretare a unei opere literare, istorice etc. ◊ (pl.) memorii istorice. 3. (inform.) text explicativ care însoțește un program pentru a-l face mai clar, dar fără influență asupra algoritmului. (< fr. commentaire, lat. commentarius)

COMENTÁRIU ~i n. 1) Ansamblu de note scrise sau de remarci orale prin care se comentează un text. 2) Expozeu critic de noutăți sau de informații. 3) Material public care conține un astfel de expozeu. [Sil. -ta-riu] /<fr. commentaire, lat. commentarium

*comentáriu n. (lat. com-mentarius, d. mens, mentis, minte). Pl. Observațiuni p. înțelegerea unuĭ text. Fig. Interpretare răutăcĭoasă: o povestire fără comentariĭ. Comentariile luĭ Cezar, memoriile istorice ale luĭ Cezar. – Și -ar, pl. e.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

COMENTÁRIU s. 1. explicație, glosă, notă. (~ la un text.) 2. (pop.) tîlc. (~ evangheliei.)

Intrare: comentariu
comentariu substantiv neutru
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular comentariu comentariul
plural comentarii comentariile
genitiv-dativ singular comentariu comentariului
plural comentarii comentariilor
vocativ singular
plural