opțiuni
  • info

2 intrări

25 de definiții

din care

Explicative DEX

COMEMORARE, comemorări, s. f. Acțiunea de a comemora; ceremonie menită să evoce amintirea unei persoane sau a unui eveniment important; comemorație. – V. comemora.

COMEMORARE, comemorări, s. f. Acțiunea de a comemora; ceremonie menită să evoce amintirea unei persoane sau a unui eveniment important; comemorație. – V. comemora.

comemorare sf [At: DA / Pl: ~rări / E: comemora] 1-2 Amintire a unei personalități (sau a unui eveniment) S: comemorat1 (1), (rar) comemorație (1-2). 3-4 Celebrare a amintirii unei personalități (sau a unui eveniment) Si: comemorat1 (2), (rar) comemorație (3-4). 5-6 Ceremonie menită să evoce amintirea unei persoane (sau a unui eveniment important) Si: comemorat1 (3), (rar) comemorație (5-6).

COMEMORARE, comemorări, s. f. Acțiunea de a comemora; ceremonie menită să evoce amintirea unei persoane sau a unui eveniment important. Comemorarea muncitorilor căzuți în eroicele lupte din 1933 de la Grivița.

COMEMORARE s.f. Acțiunea de a comemora și rezultatul ei; comemorație. [< comemora].

COMEMORARE ~ări f. 1) v. A COMEMORA. 2) Ceremonie solemnă prin care se comemorează amintirea unei persoane sau a unui eveniment. /v. a comemora

COMEMORA, comemorez, vb. I. Tranz. A celebra solemn amintirea unei personalități sau a unui eveniment important. – Din fr. commémorer, lat. commemorare.

COMEMORA, comemorez, vb. I. Tranz. A celebra solemn amintirea unei personalități sau a unui eveniment important. – Din fr. commémorer, lat. commemorare.

comemora vt [At: ODOBESCU, S. I, 374 / Pzi: ~rez / E: fr commémorer] 1-2 A aminti despre o persoană (sau despre un eveniment). 3-4 A celebra solemn amintirea unei personalități (sau a unui eveniment important).

COMEMORA, comemorez, vb. I. Tranz. A celebra solemn amintirea unei personalități sau a unui eveniment important. Întregul popor romîn comemorează pe marele Nicolaie Bălcescu, a cărui viață și operă sînt pătrunse de un fierbinte patriotism. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2540.

COMEMORA vb. I. tr. A celebra printr-o ceremonie un eveniment însemnat sau o persoană importantă (mai ales un eveniment trist sau o persoană dispărută). [< fr. commémorer, cf. lat. commemorare – a aminti].

COMEMORA vb. tr. a celebra printr-o ceremonie un eveniment (trist) sau dispariția unei persoane importante. (< fr. commémorer, lat. commemorare)

A COMEMORA ~ez tranz. (personalități, evenimente importante) A aduce în memorie printr-o ceremonie. /<fr. commémorer

comemorà v. a aduce aminte de o întâmplare însemnată.

*comemorațiúne f. (lat. commemorátio). Ceremonie de aducere aminte a unuĭ eveniment (pomenire). – Și -áție, dar ob. -áre.

*comemoréz v. tr. (lat. commémoro, -áre, d. con, împreună, și memorare, a aminti). Aduc aminte, pomenesc: a comemora un eveniment.

Ortografice DOOM

comemorare (aniversare) s. f., g.-d. art. comemorării; pl. comemorări

comemorare s. f., g.-d. art. comemorării; pl. comemorări

comemorare s. f. → memorare

comemora (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. comemorez, 3 comemorează; conj. prez. 1 sg. să comemorez, 3 să comemoreze

comemora (a ~) vb., ind. prez. 3 comemorează

comemora vb., ind. prez. 1 sg. comemorez, 3 sg. și pl. comemorează; conj. prez. 3 sg. și pl. comemoreze

comemorez.

Sinonime

COMEMORARE s. sărbătorire, serbare, (rar) comemorație, (înv.) pomană. (~ unui eveniment însemnat.)

COMEMORARE s. sărbătorire, serbare, (rar) comemorație, (înv.) pomană. (~ unui eveniment însemnat.)

COMEMORA vb. a sărbători, a serba. (~ un mare eveniment.)

COMEMORA vb. a sărbători, a serba. (~ un mare eveniment.)

Intrare: comemorare
comemorare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • comemorare
  • comemorarea
plural
  • comemorări
  • comemorările
genitiv-dativ singular
  • comemorări
  • comemorării
plural
  • comemorări
  • comemorărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: comemora
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • comemora
  • comemorare
  • comemorat
  • comemoratu‑
  • comemorând
  • comemorându‑
 singular plural
  • comemorează
  • comemorați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • comemorez
 (să)
  • comemorez
  • comemoram
  • comemorai
  • comemorasem
a II-a (tu)
  • comemorezi
 (să)
  • comemorezi
  • comemorai
  • comemorași
  • comemoraseși
a III-a (el, ea)
  • comemorează
 (să)
  • comemoreze
  • comemora
  • comemoră
  • comemorase
plural I (noi)
  • comemorăm
 (să)
  • comemorăm
  • comemoram
  • comemorarăm
  • comemoraserăm
  • comemorasem
a II-a (voi)
  • comemorați
 (să)
  • comemorați
  • comemorați
  • comemorarăți
  • comemoraserăți
  • comemoraseți
a III-a (ei, ele)
  • comemorează
 (să)
  • comemoreze
  • comemorau
  • comemorară
  • comemoraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

comemorare, comemorărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a comemora; ceremonie menită să evoce amintirea unei persoane sau a unui eveniment important. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: comemorație pomană serbare sărbătorire
    • format_quote Comemorarea muncitorilor căzuți în eroicele lupte din 1933 de la Grivița. DLRLC
etimologie:
  • vezi comemora DEX '09 DEX '98 DN

comemora, comemorezverb

  • 1. A celebra solemn amintirea unei personalități sau a unui eveniment important. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: celebra serba sărbători
    • format_quote Întregul popor romîn comemorează pe marele Nicolaie Bălcescu, a cărui viață și operă sînt pătrunse de un fierbinte patriotism. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2540. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.