2 intrări
19 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
COMANDITÁ, comanditez, vb. I. Tranz. A participa bănește la o societate comercială sau industrială, cu răspundere față de creditori pentru eventualele pierderi în limitele părții de capital social investit. – Din fr. commanditer.
COMANDITÁR, -Ă, comanditari, -e, s. m. și f. Persoană care comanditează sau, p. ext., finanțează. – Din fr. commanditaire.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
comandita vt [At: DA / Pzi: ~téz / E: commanditer] A participa bănește la o întreprindere comercială sau industrială, cu răspundere față de creditori pentru eventualele pierderi în limitele părții de capital social investit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COMANDITÁ, comanditez, vb. I. Tranz. A participa bănește la o întreprindere comercială sau industrială, cu răspundere față de creditori pentru eventualele pierderi în limitele părții de capital social investit. – Din fr. commanditer.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de paula
- acțiuni
COMANDITÁR, -Ă, comanditari, -e, s. m. și f. (În economia capitalistă) Persoană care comanditează sau, p. ext., finanțează. – Din fr. commanditaire.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de paula
- acțiuni
COMANDITÁ, comanditez, vb. I. Tranz. (În economia capitalistă) A împrumuta unei persoane sau unei întreprinderi bani în schimbul unei participări la beneficii și fără a răspunde decît în limitele capitalului învestit.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COMANDITÁR, -Ă, comanditari, -e, s. m. și f. (În economia capitalistă) Persoană care comanditează. ♦ Finanțator. Regele și comanditarii săi burghezi și moșieri, celebrau în ziua de 10 mai victoria lor asupra țării, nu victoria țării. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, nr. 292, 3/4.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COMANDITÁ vb. I. tr. A furniza, a împrumuta fonduri în comandită unei întreprinderi comerciale, industriale etc. [< fr. commanditer].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COMANDITÁR, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care comanditează, care finanțează; împrumutător în comandită. [< fr. commanditaire].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COMANDITÁ vb. tr. a furniza fonduri în comandită. (
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
COMANDITÁR, -Ă adj., s. m. f. (asociat) a cărui răspundere se limitează la capitalul depus într-o societate în comandită. (
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
comanditár, -ă s. m. f. Persoană care comanditează, care finanțează ◊ „N-a existat nici un terorist în decembrie ’89 pentru că [...] descoperit și pedepsit, i-ar fi scos la iveală [...] pe toți ceilalți împreună cu comanditarii lor.” ◊ „22” 41/94 p. 3 (din fr. commanditaire; DN, DEX, DN3)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A COMANDITÁ ~éz tranz. (fonduri) A pune la dispoziție prin comandită unei întreprinderi (comerciale, industriale etc.). /<fr. commanditer
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
comandità v. a procura fondurile necesare unei întreprinderi comerciale, fără a lua parte la gestiunea ei.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*comanditéz v. tr. (fr. commanditer). Com. Procur fondurile fără a lua parte la gestiunea eĭ (cum aș face ca acționar).[1]
- .... fără a lua parte la gestiunea comanditei (societății comerciale). — LauraGellner
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
comanditáră s. f., g.-d. art. comanditárei; pl. comanditáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
comanditáră s. f., g.-d. art. comanditárei; pl. comanditáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
comanditá (a ~) vb., ind. prez. 3 comanditeáză
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
comanditá vb., ind. prez. 1 sg. comanditéz, 3 sg. și pl. comanditeáză
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
comandita
- 1. A participa bănește la o societate comercială sau industrială, cu răspundere față de creditori pentru eventualele pierderi în limitele părții de capital social investit.surse: DEX '09 DLRLC DN
etimologie:
- limba franceză commanditersurse: DEX '09 DEX '98 DN
comanditar, -ă comanditar comanditară
- exemple
- Regele și comanditarii săi burghezi și moșieri, celebrau în ziua de 10 mai victoria lor asupra țării, nu victoria țării. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, nr. 292, 3/4.surse: DLRLC
-
etimologie:
- limba franceză commanditairesurse: DEX '09 DEX '98 DN