opțiuni
  • info

12 definiții pentru comandita

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COMANDITA, comanditez, vb. I. Tranz. A participa bănește la o societate comercială sau industrială, cu răspundere față de creditori pentru eventualele pierderi în limitele părții de capital social investit. – Din fr. commanditer.

comandita vt [At: DA / Pzi: ~tez / E: commanditer] A participa bănește la o întreprindere comercială sau industrială, cu răspundere față de creditori pentru eventualele pierderi în limitele părții de capital social investit.

COMANDITA, comanditez, vb. I. Tranz. A participa bănește la o întreprindere comercială sau industrială, cu răspundere față de creditori pentru eventualele pierderi în limitele părții de capital social investit. – Din fr. commanditer.

COMANDITA, comanditez, vb. I. Tranz. (În economia capitalistă) A împrumuta unei persoane sau unei întreprinderi bani în schimbul unei participări la beneficii și fără a răspunde decît în limitele capitalului învestit.

COMANDITA vb. I. tr. A furniza, a împrumuta fonduri în comandită unei întreprinderi comerciale, industriale etc. [< fr. commanditer].

COMANDITA vb. tr. a furniza fonduri în comandită. (

A COMANDITA ~ez tranz. (fonduri) A pune la dispoziție prin comandită unei întreprinderi (comerciale, industriale etc.). /<fr. commanditer

comandità v. a procura fondurile necesare unei întreprinderi comerciale, fără a lua parte la gestiunea ei.

*comanditéz v. tr. (fr. commanditer). Com. Procur fondurile fără a lua parte la gestiunea eĭ (cum aș face ca acționar).[1]

  1. .... fără a lua parte la gestiunea comanditei (societății comerciale). — LauraGellner

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

comandita (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. comanditez, 3 comanditează; conj. prez. 1 sg. să comanditez, 3 să comanditeze

comandita (a ~) vb., ind. prez. 3 comanditează

comandita vb., ind. prez. 1 sg. comanditez, 3 sg. și pl. comanditează

Intrare: comandita
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • comandita
  • comanditare
  • comanditat
  • comanditatu‑
  • comanditând
  • comanditându‑
 singular plural
  • comanditează
  • comanditați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • comanditez
 (să)
  • comanditez
  • comanditam
  • comanditai
  • comanditasem
a II-a (tu)
  • comanditezi
 (să)
  • comanditezi
  • comanditai
  • comanditași
  • comanditaseși
a III-a (el, ea)
  • comanditează
 (să)
  • comanditeze
  • comandita
  • comandită
  • comanditase
plural I (noi)
  • comandităm
 (să)
  • comandităm
  • comanditam
  • comanditarăm
  • comanditaserăm
  • comanditasem
a II-a (voi)
  • comanditați
 (să)
  • comanditați
  • comanditați
  • comanditarăți
  • comanditaserăți
  • comanditaseți
a III-a (ei, ele)
  • comanditează
 (să)
  • comanditeze
  • comanditau
  • comanditară
  • comanditaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

comandita, comanditezverb

  • 1. A participa bănește la o societate comercială sau industrială, cu răspundere față de creditori pentru eventualele pierderi în limitele părții de capital social investit. DEX '09 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.