19 definiții pentru colină

coli1 sf [At: NEGRUZZI, S. I, 329 / V: colin2 sn / Pl: ~ne, (rar) ~ni / E: fr colline] Deal mai mic.

colínă2 sf [At: LTR2 / Pl: ~ne / E: fr choline] Amină care face parte din complexul vitaminei B, utilizată în tratamentul afecțiunilor hepatice.

COLÍNĂ2, coline, s. f. Amină care face parte din complexul vitaminei B, utilizată în tratamentul hepatitelor. – Din fr. choline.

COLÍNĂ1, coline, s. f. Formă de relief mai mică decât dealul; colnic, delușor. – Din fr. colline.

COLÍNĂ1, coline, s. f. Formă de relief mai mică decât dealul; colnic, delușor. – Din fr. colline.

COLÍNĂ2, coline, s. f. Amină care face parte din complexul vitaminei B, utilizată în tratamentul afecțiunilor hepatice. – Din fr. choline.

COLÍNĂ, coline, s. f. Ridicătură de pămînt mai mică decît dealul; delușor. A iuțit pasul, a ajuns în vîrful colinei și a început apoi să coboare în goană. PREDA, I. Zările se desfășurau... pînă în nemărginit. Pe întinderea mare, nici o colină. SADOVEANU, O. I 161. Satu-n vale pe-o colină, Mic și vesel... uite-l. COȘBUC, P. I 261. Văi, coline neumblate Și păduri nedesfundate Pretutindenea călcăm. TEODORESCU, P. P. 103.

colínă (delușor) s. f., g.-d. art. colínei; pl. colíne

colínă (delușor, amină) s. f., g.-d. art. colínei; pl. colíne

COLÍNĂ s. (GEOGR.) delușor, (pop.) colnic, (reg.) grui.

COLÍNĂ1 s.f. (Geol.) Formă de relief mai mică decât dealul. [< fr. colline].

COLÍNĂ2 s.f. (Chim.) Corp azotat care intră în compoziția materiei vii, având rol protector al celulei hepatice și ai cărui derivați (acetilcolina) au o mare importanță în funcționarea sistemului nervos. [< fr. choline].

COLÍNĂ2 s. f. amină din compoziția materiei vii ai cărei derivați (acetilcolina etc.) au un rol important în organism. (<fr. choline)

COLÍNĂ1 s. f. formă de relief, mai mică decât dealul, rotunjită. (<fr. colline, lat. collina)

colínă (colíne), s. f. -Deal, colnic. Fr. colline. A devenit aproape popular. Totuși, dim. menționate de DAR, col(i)niță și colmel, nu aparțin acestui cuvînt ci lui colnic și culme.

COLÍNĂ ~e f. Ridicătură mică de teren de formă alungită și cu pante line, mai mică decât dealul; colnic. /<fr. colline

colină f. munte mic numit după înnălțime: colnic, deal, măgură, movilă. [Neologism după fr. colline].

*colínă f., pl. e (fr. colline, d. it. collina, lat. collis, deal). Deal.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

COLI s. (GEOGR.) delușor, (pop.) colnic, (reg.) grui.

Intrare: colină
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular coli colina
plural coline colinele
genitiv-dativ singular coline colinei
plural coline colinelor
vocativ singular
plural