3 intrări

Articole pe această temă:

21 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

colét2 sn [At: MDENC / E: fr collet] (Bot) Zonă de trecere între rădăcină și baza tulpinii.

colét1 sn [At: (a. 1833) URICARIUL VII 224 / Pl: ~e, (înv) ~uri / E: fr colis] Pachet relativ mic (și ușor de mânuit) expediat de obicei prin poștă.

COLÉT2 s. n. (Bot.) Zonă de trecere între rădăcina și baza tulpinii. – Din fr. collet.

COLÉT2 s. n. (Bot.) Zonă de trecere între rădăcina și baza tulpinii. – Din fr. collet.

COLÉT1, colete, s. n. Pachet relativ mic, expediat de obicei prin poștă. ◊ Colet-capcană = colet conținând o bombă. – Din fr. colis (după pachet).

COLÉT1, colete, s. n. Pachet relativ mic și ușor de mânuit, expediat de obicei prin poștă. – Din fr. colis (după pachet).

COLÉT, colete, s. n. (Adesea determinat prin «poștal») Pachet expediat prin poștă.

COLÉT2 s.n. 1. (Franțuzism) Guler. 2. (Anat.) Linie de separație între rădăcina unui dinte și coroana sa. 3. (Bot.) Zonă de trecere între tulpina și rădăcina unei plante. [< fr. collet].

COLÉT1 s.n. Pachet transportat prin poștă. [Pl. -te, -turi. / < fr. colis].

COLÉT1 s. n. pachet expediat prin poștă. (după fr. colis)

COLÉT2 s. n. 1. linie de separație între rădăcina unui dinte și coroana sa. 2. zonă de trecere între tulpina și rădăcina unei plante; col1 (2). (< fr. collet)

COLÉT ~e n. Pachet expediat destinatarului prin poștă. /<fr. colis

colet n. teanc de mărfuri expediate.

*colét n., pl. e (ca și bg. kolet, d. fr. colis, confundat cu collet, guler, saŭ infl. de pachet). Pachet (cufăr, geamantan ș. a.) în călătorie și la poștă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!colét s. n., pl. coléte

colet (pachet) s. n., pl. coléte

*colét-capcánă s. n., pl. coléte-capcánă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

COLÉT s. pachet. (A primit un ~ prin poștă.)

COLET s. pachet. (A primit un ~ prin poștă.)

arată toate definițiile

Intrare: colet (bot.)
colet1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • colet
  • coletul
  • coletu‑
plural
  • colete
  • coletele
genitiv-dativ singular
  • colet
  • coletului
plural
  • colete
  • coletelor
vocativ singular
plural
Intrare: colet (pachet)
colet1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • colet
  • coletul
  • coletu‑
plural
  • colete
  • coletele
genitiv-dativ singular
  • colet
  • coletului
plural
  • colete
  • coletelor
vocativ singular
plural
colet2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • colet
  • coletul
  • coletu‑
plural
  • coleturi
  • coleturile
genitiv-dativ singular
  • colet
  • coletului
plural
  • coleturi
  • coleturilor
vocativ singular
plural
Intrare: colet-capcană
colet-capcană substantiv neutru
substantiv neutru compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • colet-capca
  • coletul-capca
plural
  • colete-capca
  • coletele-capca
genitiv-dativ singular
  • colet-capca
  • coletului-capca
plural
  • colete-capca
  • coletelor-capca
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

colet (bot.)

etimologie:

colet (pachet)

  • 1. Pachet relativ mic, expediat de obicei prin poștă.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: pachet

etimologie: