3 intrări

Articole pe această temă:

21 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

colét2 sn [At: MDENC / E: fr collet] (Bot) Zonă de trecere între rădăcină și baza tulpinii.

colét1 sn [At: (a. 1833) URICARIUL VII 224 / Pl: ~e, (înv) ~uri / E: fr colis] Pachet relativ mic (și ușor de mânuit) expediat de obicei prin poștă.

COLÉT2 s. n. (Bot.) Zonă de trecere între rădăcina și baza tulpinii. – Din fr. collet.

COLÉT2 s. n. (Bot.) Zonă de trecere între rădăcina și baza tulpinii. – Din fr. collet.

COLÉT1, colete, s. n. Pachet relativ mic, expediat de obicei prin poștă. ◊ Colet-capcană = colet conținând o bombă. – Din fr. colis (după pachet).

COLÉT1, colete, s. n. Pachet relativ mic și ușor de mânuit, expediat de obicei prin poștă. – Din fr. colis (după pachet).

COLÉT, colete, s. n. (Adesea determinat prin «poștal») Pachet expediat prin poștă.

COLÉT1 s.n. Pachet transportat prin poștă. [Pl. -te, -turi. / < fr. colis].

COLÉT2 s.n. 1. (Franțuzism) Guler. 2. (Anat.) Linie de separație între rădăcina unui dinte și coroana sa. 3. (Bot.) Zonă de trecere între tulpina și rădăcina unei plante. [< fr. collet].

COLÉT2 s. n. 1. linie de separație între rădăcina unui dinte și coroana sa. 2. zonă de trecere între tulpina și rădăcina unei plante; col1 (2). (< fr. collet)

COLÉT1 s. n. pachet expediat prin poștă. (după fr. colis)

COLÉT ~e n. Pachet expediat destinatarului prin poștă. /<fr. colis

colet n. teanc de mărfuri expediate.

*colét n., pl. e (ca și bg. kolet, d. fr. colis, confundat cu collet, guler, saŭ infl. de pachet). Pachet (cufăr, geamantan ș. a.) în călătorie și la poștă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!colét s. n., pl. coléte

colet (pachet) s. n., pl. coléte

*colét-capcánă s. n., pl. coléte-capcánă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

COLÉT s. pachet. (A primit un ~ prin poștă.)

COLET s. pachet. (A primit un ~ prin poștă.)

arată toate definițiile

Intrare: colet (bot.)
colet1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • colet
  • coletul
  • coletu‑
plural
  • colete
  • coletele
genitiv-dativ singular
  • colet
  • coletului
plural
  • colete
  • coletelor
vocativ singular
plural
Intrare: colet (pachet)
colet1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • colet
  • coletul
  • coletu‑
plural
  • colete
  • coletele
genitiv-dativ singular
  • colet
  • coletului
plural
  • colete
  • coletelor
vocativ singular
plural
colet2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • colet
  • coletul
  • coletu‑
plural
  • coleturi
  • coleturile
genitiv-dativ singular
  • colet
  • coletului
plural
  • coleturi
  • coleturilor
vocativ singular
plural
Intrare: colet-capcană
colet-capcană substantiv neutru
substantiv neutru compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • colet-capca
  • coletul-capca
plural
  • colete-capca
  • coletele-capca
genitiv-dativ singular
  • colet-capca
  • coletului-capca
plural
  • colete-capca
  • coletelor-capca
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

colet (bot.)

etimologie:

colet (pachet)

  • 1. Pachet relativ mic, expediat de obicei prin poștă.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: pachet

etimologie: