2 intrări

10 definiții

cofleșíre sf [At: DA ms / Pl: ~ri / E: cofleși] (D. fructe) Fleșcăire.

cofleșí vi [At: COSTINESCU / V: ~ejí, ~liștí / E: ns cf moleși, cofoi, flești, fleșcăi] (D. fructe) A se fleșcăi.

COFLEȘÍ, pers. 3 cofleșește, vb. IV. Refl. (Pop.; despre fructe) A se muia, a se fleșcăi. – Lat. *conflexire „a încovoia”.

COFLEȘÍ, pers. 3 cofleșește, vb. IV. Refl. (Pop.; despre fructe) A se muia, a se fleșcăi. – Lat. *conflexire „a încovoia”.

!cofleșí (a se ~) (pop.) (co-fle-) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se cofleșéște, imperf. 3 sg. se cofleșeá; conj. prez. 3 să se cofleșeáscă

cofleșí vb. (sil. -fle-), ind. prez. 3 sg. cofleșéște, imperf. 3 sg. cofleșeá; conj. prez. 3 sg. și pl. cofleșeáscă

COFLEȘÍ vb. v. fleșcăi, muia, terciui.

cofleșí (-șésc, -ít), vb. refl. – Despre fructe, a se strica. – Var. cofleji, coflești, chifligi, cofoi. Formație expresivă. Este rezultatul normal al lui cofleșticofleșci, pe baza lui fleșcăi cu co- expresiv, ca în cocîrja, copleși, cotropi etc. Giuglea, Cercetări, 6 și REW 2136 presupun un lat. *conflexire „a curba”, puțin probabil și insuficient pentru a explica semantismul; cf. împotriva acestei păreri Iordan, BF, II, 172 și Graur, BL, V, 94. Graur, V, 142, pleacă de la țig. kovlo „moale” (cf. împotrivă Pascu, R. critică, VIII, 184) și Scriban din lat. confracescere, imposibil din punct de vedere fonetic.

cofleșésc v. tr. (cp. cu lat. confracesco, id. Wld. la fraceo. V. și mîrced). Fleșcăĭesc, moleșesc (vorbind despre poamele coapte). Fig. Iron. Berghelesc, urîțesc, slăbesc: bătrîneța [!] l-a cofleșit. V. refl. Prunele s'aŭ cofleșit de căldură și de zdruncinăturile căruțeĭ. – Și chifligesc și tofligesc (nord). V. și chirfosesc, coleșesc.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

cofleșí vb. v. FLEȘCĂI. MUIA. TERCIUI.

Intrare: cofleși
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) cofleși cofleșire cofleșit cofleșind singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea) cofleșește (să) cofleșească cofleșea cofleși cofleșise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele) cofleșesc (să) cofleșească cofleșeau cofleși cofleșiseră
Intrare: cofleșire
cofleșire infinitiv lung
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cofleșire cofleșirea
plural cofleșiri cofleșirile
genitiv-dativ singular cofleșiri cofleșirii
plural cofleșiri cofleșirilor
vocativ singular
plural