2 intrări
28 de definiții (cel mult 20 afișate)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
COFÉI, cofeie, s. n. (Reg.) Cofa mai puțin înaltă și mai largă. – Cofă + suf. -ei.
coféi sn [At: COSTINESCU / Pl: ~e / E: cofă + -ei] (Reg) Cofă (1) joasă și largă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COFÉI, cofeie, s. n. (Reg.) Cofă mai joasă și mai largă. – Cofă + suf. -ei.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de archaeus
- acțiuni
COFÉI, cofeie, s. n. (Mold.) Cofă mică și largă. (În forma de pl. cofeile) Vara doina mi-o ascult Pe cărarea spre izvor Ce le-am dat-o tuturor, împlîndu-și cofeile, Mi-o cîntă femeile. EMINESCU, O. I 123.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
coféĭ n., pl. eĭe (d. cofă). Cofiță. V. cofer.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CÓFĂ, cofe, s. f. Vas de formă (relativ) cilindrică, confecționat din doage de brad, cu o toartă, în care se ține la țară apa de băut: doniță; p. ext. conținutul unui astfel de vas. ◊ Expr. (Fam.) A pune (sau a băga pe cineva) în cofă = a întrece pe cineva (prin pricepere, prin viclenie); a înfunda. (Pop.) A ploua (sau a turna) cu cofa (sau ca din cofă) = a ploua foarte tare, torențial. – Cf. bg., sb. kofa.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
cófă sf [At: ANON. CAR. / Pl: ~fe / E: ger kufe] 1 (Reg; iuz) Vas de băut de lemn Si: cană Cf cupă. 2 (Reg; nob) Cană de stropit florile sau legumele Si: stropitoare. 3 Vas de formă (relativ) cilindrică, făcut din doage de brad, cu o toartă, în care se ține la țară apa de băut Si: doniță. 4-6 (Pex) Conținutul unei cofe (1-3). 7 (Îe; fam) A pune (sau a băga pe cineva) în~ A întrece pe cineva (prin pricepere, prin viclenie) Si: a înfunda. 8 (Îe) A ploua (sau a turna) cu ~fa (sau ca din ~) A ploua torențial. 9 (Îe) A căuta ~fe de moși A căuta chilipir (aluzie la obiceiul de a împărți, în ziua Moșilor, cofe (1), de pomană). 10 (Iuz) Măsură de capacitate cam de mărimea unei ocale, conținând două fele sau patru iartale Cf ițe, cop, găleată, ferdelă, cupă. 11 Vas de lemn cu care se bagă mălaiul în căldare. 12 (Fig) Cap (mare) de cal.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CÓFĂ, cofe, s. f. Vas de formă (relativ) cilindrică, făcut din doage de brad, cu o toartă, în care se ține la țară apa de băut; doniță; p. ext. conținutul unui astfel de vas. ◊ Expr. (Fam.) A pune (sau a băga pe cineva) în cofă = a întrece pe cineva (prin pricepere, prin viclenie); a înfunda. A ploua (sau a turna) cu cofa (sau ca din cofă) = a ploua foarte tare, torențial. – Cf. bg., scr. kofa.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de archaeus
- acțiuni
CÓFĂ, cofe, s. f. Vas cu un singur fund și cu toartă, făcut din doage de brad, în care se aduce și se ține apă (sau se adună fragi, afine etc.). V. doniță. În colțul dinspre ușă stătea o cofă cu apă. CAMILAR, N. I 325. Luă cofa și ulcica și coborî în bordei, repede. SADOVEANU, O.II 523. Veneau fetele cu cofele ca să ia apă și flăcăii duceau boii ca să-i adape. POPESCU, B. III 6. ◊ Expr. A pune sau a băga (pe cineva) în cofă = a lăsa mai prejos, a lăsa (pe cineva) în urmă prin pricepere sau viclenie; a înfunda. Alți coțcari te bagă-n cofă. TOMA, C. V. 474. Plouă (sau toarnă) cu cofa = plouă foarte tare. Cantitate (de apă, de fragi etc.) care încape într-o cofă. Acuma hai să aducem o cofă de apă de la fîntînă. SADOVEANU, N. F. 32.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CÓFĂ ~e f. 1) Vas din doage cercuite, cu o singură toartă, având formă de cilindru sau de trunchi de con, în care se păstrează apă. ◊ A pune (sau a băga) în ~ pe cineva a) a pune în încurcătură pe cineva; a dezorienta; b) a-și demonstra superioritatea față de cineva într-un domeniu de activitate. Plouă (sau toarnă) cu ~a plouă tare. 2) (în Moldova medievală) Unitate de măsură pentru lichide egală cu aproximativ 1,288 l. /cf. bulg., sb. kofa
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cofă f. Mold. doniță: a pune în cofă pe cineva, a-l dovedi prin cumințenie ori viclenie. [Sas. KUFE].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cofeiu n. Mold. 1. cofă mică și largă: umplându-și cofeele EM.; 2. ciubărașul teascului de vie.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cófă f., pl. e (sas. germ. kufe, găleată, d. lat. cûpa, cadă. De aicĭ: bg. sîrb. rut. kofa, alb. kovă, turc. koga, kuga, pop. kova, kofa, kuva, mgr. kúfa, ngr. kufás. V. cupă). Est. Vas de lemn compus din doage de brad și cercurĭ, care are o toartă pe care-l apucĭ și care servește la dus apă c’o singură mînă saŭ atîrnat de cobiliță. A pune pe cineva în cofă, a-l înfunda, a-l întrece. Ploŭă cu cofa, ploŭă torențial, cu găleata. – În vest dóniță.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
coféi (reg.) s. n., pl. coféie
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
coféi s. n., pl. coféie
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cofei, pl. cofeie
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
cófă s. f., g.-d. art. cófei; pl. cófe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cófă s. f., g.-d. art. cófei; pl. cófe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
CÓFĂ s. v. stropitoare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CÓFĂ s. v. doniță.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv neutru (N65) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
cofei
- surse: DEX '09 DLRLC un exempluexemple
- Vara doina mi-o ascult Pe cărarea spre izvor Ce le-am dat-o tuturor, împlîndu-și cofeile, Mi-o cîntă femeile. EMINESCU, O. I 123.surse: DLRLC
-
etimologie:
- Cofă + sufix -ei.surse: DEX '98 DEX '09
cofă
- 1. Vas de formă (relativ) cilindrică, confecționat din doage de brad, cu o toartă, în care se ține la țară apa de băut.exemple
- În colțul dinspre ușă stătea o cofă cu apă. CAMILAR, N. I 325.surse: DLRLC
- Luă cofa și ulcica și coborî în bordei, repede. SADOVEANU, O. II 523.surse: DLRLC
- Veneau fetele cu cofele ca să ia apă și flăcăii duceau boii ca să-i adape. POPESCU, B. III 6.surse: DLRLC
- surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exempluexemple
- Acuma hai să aducem o cofă de apă de la fîntînă. SADOVEANU, N. F. 32.surse: DLRLC
-
- exemple
- Alți coțcari te bagă-n cofă. TOMA, C. V. 474.surse: DLRLC
-
-
etimologie:
- surse: DEX '09 DEX '98