2 intrări

10 definiții

clorótic, ~ă [At: DELAVRANCEA, S. 114 / V: (iuz) ~rit~, ~rítică / Pl: ~ici, ~ice / E: fr chlorotique] 1-2 smf, a (Om) bolnav de cloroză. 3-5 smf a (Pex) (Om, rar, plantă) fără vigoare Cf cloroză.

CLORÓTIC, -Ă, clorotici, -ce, adj., s. m. și f. (Om) bolnav de cloroză; p. ext. (om) palid, anemic, bolnăvicios, fără vigoare, firav. – Din fr. chlorotique.

CLORÓTIC, -Ă, clorotici, -ce, adj., s. m. și f. (Om) bolnav de cloroză; p. ext. (om) palid, anemic, bolnăvicios, fără vigoare, firav. – Din fr. chlorotique.

CLORÓTIC, -Ă, clorotici, -e, adj. (Despre oameni) Bolnav de cloroză; p. ext. palid, anemic, bolnăvicios; firav, lipsit de vigoare. Avea... două fete subțiri, clorotice și urîte. C. PETRESCU, S. 182. Cînd literații... au scăpat de nevoia de a scrie vreo odă pentru cutare conte constipat și pentru grațiile cutărei contese clorotice și corupte... trebuie să li se fi părut și lor că-s liberi și că, în sfirșit, pot trăi din literatură. IONESCU-RION, C. 115.

clorótic adj. m., s. m., pl. clorótici; adj. f., s. f. clorótică, pl. clorótice

clorótic adj. m., s. m., pl. clorótici; f. sg. clorótică, pl. clorótice

CLORÓTIC, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de cloroză; (p. ext.) anemic, palid; lipsit de vigoare. ♦ (Bot.; despre organe) Îngălbenit din cauza lipsei de clorofilă. [< fr. chlorotique].

CLORÓTIC, -Ă I. adj., s. m. f. (suferind) de cloroză; (p. ext.) anemic, palid. II. adj. (bot.; despre organe) îngălbenit din cauza lipsei de clorofilă. (< fr. chlorotique)

CLORÓTIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care este bolnav de cloroză; anemic. 2) fig. rar Care are o constituție lipsită de vigoare; plăpând; firav; gingaș. /<fr. chlorotique

*clorótic, -ă adj. (lat. medical chloroticus, d. vgr. hlorótes, coloarea [!] verde gălbie). Med. Bolnav de cloroză: o fată clorotică. Relativ la cloroză: simptome clorotice.

Intrare: clorotic (adj.)
clorotic adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular clorotic cloroticul clorotică clorotica
plural clorotici cloroticii clorotice cloroticele
genitiv-dativ singular clorotic cloroticului clorotice cloroticei
plural clorotici cloroticilor clorotice cloroticelor
vocativ singular
plural
Intrare: clorotică
clorotică substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular clorotică clorotica
plural clorotice cloroticele
genitiv-dativ singular clorotice cloroticei
plural clorotice cloroticelor
vocativ singular
plural