14 definiții pentru clivaj


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cliváj s [At: PONI, CH. 13 / V: (rar) ~ágiu (Pl: ~agii) / Pl: ~e / E: fr clivage] 1 Proprietate a unor minerale și roci de a se desface în plăci sau în lame după suprafețe plane Si: clivare. 2 (Fig) Distincție între două grupuri pe baza anumitor criterii.

CLIVÁJ, clivaje, s. n. Proprietate a unor substanțe cristalizate de a se desface după fețe plane, în urma unei acțiuni mecanice. – Din fr. clivage.

CLIVÁJ, clivaje, s. n. Clivare; proprietate a unor minerale și roci de a se desface în plăci sau în lame după suprafețe plane. – Din fr. clivage.

CLIVÁJ, clivaje, s. n. Proprietatea unor cristale și minerale de a se desface în lame, după anumite direcții determinate.

CLIVÁJ s.n. Desfacere în lame a unor cristale în direcții determinate; calitatea de a cliva. [< fr. clivage].

CLIVÁJ s. n. 1. proprietatea unor minerale sau roci de a cliva. 2. divizare a zigotului în blastomere. 3. (psih.) scindarea persoanei sau coexistența unor grupuri asociative distincte. ◊ (fig.) separare; fisură. (< fr. clivage)

CLIVÁJ ~e n. Proprietate a unor minerale, roci, cristale etc. de a se desface în foi sau plăci cu suprafețe plane. /<fr. clivage

*cliváj n., pl. e (fr. clivage). Min. Acțiunea saŭ modu de a se cliva al cristalelor. Crăpătură cu suprafețe plane într’un diamant orĭ în alt mineral.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cliváj s. n., pl. cliváje

cliváj s. n., pl. cliváje


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CLIVÁJ s. (MIN.) clivare.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CLIVÁJ (< fr.) s. n. Proprietate a unor substanțe cristalizate de a se desface după fețe plane, în urma unei acțiuni mecanice, mai puternice decît coeziunea cristalului. ◊ Plane de c. = plane reticulare care corespund valorilor minime ale forțelor de coeziune. ◊ C. de strat = proprietate a unor roci metamorfice (ex. ardezia, șisturile cloritoase) sau sedimentare (ex. filitele) de a se desface după plane paralele cu șistuozitatea.

Intrare: clivaj
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • clivaj
  • clivajul
  • clivaju‑
plural
  • clivaje
  • clivajele
genitiv-dativ singular
  • clivaj
  • clivajului
plural
  • clivaje
  • clivajelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

clivaj

  • 1. Proprietate a unor substanțe cristalizate de a se desface după fețe plane, în urma unei acțiuni mecanice.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: clivare
  • 2. Divizare a zigotului în blastomere.
    surse: MDN '00
  • 3. psihologie Scindarea persoanei sau coexistența unor grupuri asociative distincte.
    surse: MDN '00

etimologie: