2 intrări
16 definiții
din care- explicative DEX (10)
- ortografice DOOM (3)
- sinonime (2)
- regionalisme (1)
Explicative DEX
CLĂTITĂ (pl. -te) sf. 🍽 Un fel de prăjitură făcută dintr’o foaie de aluat (de făină, lapte, zahăr și ouă) prăjită în untură și umplută cu dulceață, magiun, etc. [clăti].
CLĂTITĂ, clătite, s. f. Un fel de plăcintă subțire, prăjită în grăsime și umplută cu dulceață, marmeladă, brînză sau legume. Cucoana Georgeta știa să facă niște clătite minunate. SADOVEANU, P. S. 190.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CLĂTITĂ ~e f. Produs alimentar, făcut din foi subțiri de aluat, umplute cu dulceață, marmeladă, carne sau brânză, rulate și prăjite în grăsime. /v. a clăti
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
clătită f. plăcintioară subțire din făină, lapte, ouă. [Lit. prăjitură ce se clătește în tavă].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
clătítă f., pl. e (d. clătesc). Prăjitură compusă dintr’o foaĭe de cocă moale și răsucită după ce s’a pus dulceață pe ĭa. V. scoveargă, omletă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CLĂTIT2, -Ă, clătiți, -te, adj., s. f. I. Adj. (Despre rufe, vase etc.) Care a fost spălat ușor sau limpezit cu apă. II. S. f. Foaie de aluat subțire prăjită în grăsime, unsă cu dulceață, marmeladă, brânză sau legume și apoi rulată. – V. clăti.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
clătit2, ~ă [At: N. COSTIN, ap. DDRF / Pl: ~iți, ~e / E: clăti] 1 a (Înv) Clintit2. 2 a (Înv) Mișcat2. 3 a (Înv; îs) ~ de (sau la) minte Nebun. 4 a (Înv) Tulburat2. 5 a Limpezit2. 6 sf Plăcintă constând dintr-o foaie de aluat prăjită în grăsime, unsă cu dulceață, brânză etc. și rulată.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CLĂTIT I. adj. p. CLĂTI. II. sbst. Faptul de a clăti.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
CLĂTIT2, -Ă, clătiți, -te, adj., s. f. I. Adj. (Despre rufe, vase etc.) Care a fost spălat ușor sau limpezit cu apă. II. S. f. Un fel de plăcintă subțire prăjită în grăsime, unsă cu dulceață, marmeladă, brânză sau legume și apoi rulată. – V. clăti.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ibogdank
- acțiuni
CLĂTIT2, -Ă, clătiți, -te, adj. (Învechit și arhaizant) Tulburat, atins sufletește. [Mihai], clătit prin pierderea artileriei sale... se duse în grabă la centru. BĂLCESCU, O. II 332.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
clătită s. f., g.-d. art. clătitei; pl. clătite
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
clătită s. f., g.-d. art. clătitei; pl. clătite
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
clătită s. f., pl. clătite
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
CLĂTITĂ s. (pop.) scovardă. (A mâncat o ~ cu dulceață.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CLĂTITĂ s. (pop.) scovardă. (A mîncat o ~ cu dulceață.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Regionalisme / arhaisme
clătít, -ă, clătiți, -te, adj. (înv.) 1. Mișcat. 2. (ref. la rufe) Limpezit. – Din clăti.
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
clătită, clătitesubstantiv feminin
- 1. Foaie de aluat subțire prăjită în grăsime, unsă cu dulceață, marmeladă, brânză sau legume și apoi rulată. DEX '09 DLRLC NODEXsinonime: scovergă
- Cucoana Georgeta știa să facă niște clătite minunate. SADOVEANU, P. S. 190. DLRLC
-
etimologie:
- clăti DEX '09 DEX '98 NODEX
clătit, clătităadjectiv
- 1. (Despre rufe, vase etc.) Care a fost spălat ușor sau limpezit cu apă. DEX '09
- 2. Atins sufletește. DLRLCsinonime: tulburat
- [Mihai], clătit prin pierderea artileriei sale... se duse în grabă la centru. BĂLCESCU, O. II 332. DLRLC
-
etimologie:
- clăti DEX '09 DEX '98 NODEX