2 intrări
27 de definiții

Explicative DEX

CIVILIZARE s. f. Acțiunea de a (se) civiliza.V. civiliza.

CIVILIZARE s. f. Acțiunea de a (se) civiliza.V. civiliza.

civilizare sf [At: MACEDONSKI, O. I, 82 / Pl: ~zări / E: civiliza] 1 Acțiune prin care se civilizează. 2 (Îvr) Civilizație (1).

CIVILIZARE, s. f. Acțiunea de a (se) civiliza.

CIVILIZARE s. f. Acțiunea de a (se) civiliza.

CIVILIZARE s.f. Acțiunea de a (se) civiliza și rezultatul ei. / < civiliza].

CIVILIZA, civilizez, vb. I. Tranz. și refl. A face să devină sau a deveni civilizat. – Din fr. civiliser.

CIVILIZA, civilizez, vb. I. Tranz. și refl. A face să devină sau a deveni civilizat. – Din fr. civiliser.

civiliza vtr [At: BĂLCESCU, M. V. 7 / V: (înv) ți~ / Pzi: ~zez / E: fr civiliser] 1-2 A face să devină sau a deveni civilizat.

țiviliza v vz civiliza

*CIVILIZA (-izez) I. vb. tr. 1 A face să iasă din starea sălbatică sau barbară 2 A îmblînzi moravurile. II. vb. refl. 1 A ieși din starea sălbatică sau barbară 2 A-și îmblînzi moravurile [fr.].

CIVILIZA, civilizez, vb. I. Tranz., A duce (un individ sau un grup social) la civilizație, a face să ajungă civilizat.

CIVILIZA, civilizez, vb. I. Tranz. și refl. A face să devină sau a deveni civilizat. – Fr. civiliser.

CIVILIZA vb. I. tr., refl. A duce (un individ, o formație socială) la civilizație, a face să devină sau a deveni civilizat. [< fr. civiliser].

CIVILIZA vb. tr., refl. a face să devină, a deveni civilizat. (< fr. civiliser)

A SE CIVILIZA mă ~ez intranz. 1) (despre colectivități) A atinge un nivel înalt de dezvoltare (materială și spirituală); a deveni dezvoltat sub toate aspectele. 2) (despre persoane) A căpăta deprinderi de comportare politicoasă; a deveni manierat; a se ciopli; a se șlefui; a se cizela. /<fr. civiliser

A CIVILIZA ~ez tranz. A face să se civilizeze. /<fr. civiliser

civiliza v. a face sociabil, a îmblânzi moravurile.

*civilizéz v. tr. (fr. civiliser). Fac civil (sociabil), cĭoplesc: a civiliza un popor.

Ortografice DOOM

civilizare s. f., g.-d. art. civilizării

civilizare s. f., g.-d. art. civilizării

civilizare s. f., g.-d. art. civilizării

civiliza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. civilizez, 3 civilizea; conj. prez. 1 sg. să civilizez, 3 să civilizeze

civiliza (a ~) vb., ind. prez. 3 civilizea

civiliza vb., ind. prez. 1 sg. civilizez, 3 sg. și pl. civilizea

Sinonime

CIVILIZA vb. 1. (rar) a (se) umaniza. (A ~ un trib sălbatic.) 2. a se cultiva, a se rafina, a se stila, (înv.) a se politici, (fig.) a se ciopli, a se cizela, a se subția, a se șlefui, (înv. fig.) a se roade. (S-a mai ~ și el un pic!)

CIVILIZA vb. 1. (rar) a (se) umaniza. (A ~ un trib sălbatic.) 2. a se cultiva, a se rafina, a se stila, (înv.) a se politici, (fig.) a se ciopli, a se cizela, a se subția, a se șlefui, (înv. fig.) a se roade. (S-a mai ~.)

Antonime

A (se) civiliza ≠ a (se) îndobitoci, a (se) sălbătăci

Intrare: civilizare
civilizare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • civilizare
  • civilizarea
plural
  • civilizări
  • civilizările
genitiv-dativ singular
  • civilizări
  • civilizării
plural
  • civilizări
  • civilizărilor
vocativ singular
plural
Intrare: civiliza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • civiliza
  • civilizare
  • civilizat
  • civilizatu‑
  • civilizând
  • civilizându‑
singular plural
  • civilizea
  • civilizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • civilizez
(să)
  • civilizez
  • civilizam
  • civilizai
  • civilizasem
a II-a (tu)
  • civilizezi
(să)
  • civilizezi
  • civilizai
  • civilizași
  • civilizaseși
a III-a (el, ea)
  • civilizea
(să)
  • civilizeze
  • civiliza
  • civiliză
  • civilizase
plural I (noi)
  • civilizăm
(să)
  • civilizăm
  • civilizam
  • civilizarăm
  • civilizaserăm
  • civilizasem
a II-a (voi)
  • civilizați
(să)
  • civilizați
  • civilizați
  • civilizarăți
  • civilizaserăți
  • civilizaseți
a III-a (ei, ele)
  • civilizea
(să)
  • civilizeze
  • civilizau
  • civiliza
  • civilizaseră
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • țiviliza
  • țivilizare
  • țivilizat
  • țivilizatu‑
  • țivilizând
  • țivilizându‑
singular plural
  • țivilizea
  • țivilizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • țivilizez
(să)
  • țivilizez
  • țivilizam
  • țivilizai
  • țivilizasem
a II-a (tu)
  • țivilizezi
(să)
  • țivilizezi
  • țivilizai
  • țivilizași
  • țivilizaseși
a III-a (el, ea)
  • țivilizea
(să)
  • țivilizeze
  • țiviliza
  • țiviliză
  • țivilizase
plural I (noi)
  • țivilizăm
(să)
  • țivilizăm
  • țivilizam
  • țivilizarăm
  • țivilizaserăm
  • țivilizasem
a II-a (voi)
  • țivilizați
(să)
  • țivilizați
  • țivilizați
  • țivilizarăți
  • țivilizaserăți
  • țivilizaseți
a III-a (ei, ele)
  • țivilizea
(să)
  • țivilizeze
  • țivilizau
  • țiviliza
  • țivilizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

civilizare, civilizărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a (se) civiliza. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
  • vezi civiliza DEX '09 DEX '98 DN

civiliza, civilizezverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „civilizare” (3 clipuri)
Clipul 1 / 3