opțiuni
  • info

16 definiții pentru cititoare

din care

Explicative DEX

CETITOR, -OARE, s. m. și f. v. cititor.

CETITOR, -OARE, s. m. și f. v. cititor.

CETITOR, -OARE, s. m. și f. v. cititor.

CITITOR, -OARE, cititori, -oare, s. m. și f. 1. (Adesea adjectival) Persoană care citește. 2. (În sintagma) Cititor în stele = astrolog. 3. (Inform.; în sintagma) Cititor de cartele = periferic al unui calculator care permite operația de citire; lector. [Var.: (pop.) cetitor, -oare s. m. și f.] – Citi + suf. -tor.

cititor, ~oare [At: CORESI, EV. 167/12 / V: (pop) cetitor, (înv) -iu / Pl: ~i, ~oare / E: citi + -tor] 1-2 smf, a (Persoană) care citește Vz lector, (îvr) citeț (1-2). 3 smf (Îs) ~ în stele Astrolog. 4 sn (Îs) ~ de cartele Dispozitiv periferic ce permite introducerea informației de pe o cartelă (perforată) într-un sistem de prelucrare automată a datelor. 5 sm (Îs) ~ de contor Persoană care citește și înregistrează consumul de electricitate, gaze, apă (și încasează sumele datorate pentru consumul acestor utilități).

❍ CETITOR 👉 CITITOR.

CITITOR, CETITOR, -TOARE I. adj. p. verb. CITI. Care citește. II. sm. f. Cel ce, aceea care citește; cititor de stele, astrolog.

CITITOR, -OARE, cititori, -oare, s. m. și f. 1. (Adesea adjectival) Persoană care citește. 2. (În sintagma) Cititor în stele = astrolog. 3. (Inform.; în sintagma) Cititor de cartele = dispozitiv periferic care permite introducerea informației după o cartelă perforată într-un sistem de prelucrare automată a datelor; lector. [Var.: (pop.) cetitor, -oare s. m. și f.] – Citi + suf. -tor.[1]

  1. Cu sensul 3. (din informatică) substantivul este neutru, calchiat după fr. lecteur și engl. reader. — Alexutsu

CITITOR, -OARE, cititori, -oare, s. m. și f. 1. Persoană care citește. Au avut loc o serie de întilniri între scriitori și cititorii operelor lor. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, nr. 290, 3/1. ◊ (Adjectival) Publicul cititor. 2. (Adesea determinat prin «de stele», «în stele» sau «de zodii») Astrolog. Chemă un cititor de stele, să-i spuie ce e pricina de-i merg lucrurile anapoda. ISPIRESCU, L. 394. Au venit ca să serbeze nunta gingașei mirese: Feți-frumoși cu păr de aur, zmei cu solzii de oțele, Cititorii cei de zodii și șăgalnicul Pepele. EMINESCU, O. I 85. 3. Funcționar al unei întreprinderi de electricitate care citește indicațiile de la contoarele electrice ale abonaților. – Variantă: cetitor, -oare (NEGRUZZI, S. I 43) s. m. și f.

CITITOR, -OARE, cititori, -oare, s. m. și f. 1. (Adesea adjectival) Persoană care citește. 2. Astrolog. Chemă un cititor de stele (ISPIRESCU). 3. Funcționar al unei întreprinderi publice care citește periodic indicațiile de la contoarele electrice, de apă etc. ale abonaților. [Var.: cetitór, -oare adj.] – Din citi + suf. -(i)tor.

CITITOR2 ~oare (~ori, ~oare) Care citește. Public ~. /a citi + suf. ~tor

CITITOR1 ~oare (~ori, ~oare) m. și f. Persoană care citește. Rubrica ~orilor. ◊ ~ în (sau de) stele (~ de zodii) persoană care practică astrologia; astrolog; zodier. /a citi + suf. ~tor

Ortografice DOOM

cititoare s. f., g.-d. art. cititoarei; pl. cititoare

cititoare s. f., g.-d. art. cititoarei; pl. cititoare

cititoare s. f., g.-d. art. cititoarei, pl. cititoare

Argou

cititor, -oare, cititori, -oare s. m., s. f. bețiv.

Sinonime

CITITOR s. (rar) lector, (înv.) citeț. (~ al unei cărți.)

CITITOR s. (rar) lector, (înv.) citeț. (~ al unei cărți.)

Intrare: cititoare
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cititoare
  • cititoarea
plural
  • cititoare
  • cititoarele
genitiv-dativ singular
  • cititoare
  • cititoarei
plural
  • cititoare
  • cititoarelor
vocativ singular
  • cititoare
  • cititoareo
plural
  • cititoarelor
substantiv feminin (F103)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cetitoare
  • cetitoarea
plural
  • cetitoare
  • cetitoarele
genitiv-dativ singular
  • cetitoare
  • cetitoarei
plural
  • cetitoare
  • cetitoarelor
vocativ singular
  • cetitoare
  • cetitoareo
plural
  • cetitoarelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cititor, cititorisubstantiv masculin
cititoare, cititoaresubstantiv feminin

  • 1. adesea (și) adjectival Persoană care citește. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: citeț lector
    • format_quote Au avut loc o serie de întîlniri între scriitori și cititorii operelor lor. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, nr. 290, 3/1. DLRLC
    • format_quote Publicul cititor. DLRLC
  • 2. Funcționar al unei întreprinderi de electricitate care citește indicațiile de la contoarele electrice ale abonaților. DLRLC
    • 2.1. Cititor-încasator = lucrător care citește contorul și încasează factura. DCR2
      • format_quote Într-una din serile trecute, G. M., cititor-încasator la exploatarea energo-energetică Botoșani, se întorcea de la serviciu spre casă. Sc. 19 XII 72 p. 2. DCR2
      • format_quote L.C. era [...] cititor-încasator la Întreprinderea de rețele electrice Maramureș. Sc. 19 III 74 p. 2. DCR2
  • 3. (în) sintagmă Cititor în stele (sau de zodii) = astrolog. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: astrolog
    • format_quote Chemă un cititor de stele, să-i spuie ce e pricina de-i merg lucrurile anapoda. ISPIRESCU, L. 394. DLRLC
    • format_quote Au venit ca să serbeze nunta gingașei mirese: Feți-frumoși cu păr de aur, zmei cu solzii de oțele, Cititorii cei de zodii și șăgalnicul Pepele. EMINESCU, O. I 85. DLRLC
  • 4. informatică (în) sintagmă Cititor de cartele = periferic al unui calculator care permite operația de citire. DEX '09
    sinonime: lector
etimologie:
  • Citi + -tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „cititoare” (6 clipuri)
Clipul 1 / 6