Definiția cu ID-ul 907843:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CITITÓR, -OÁRE, cititori, -oare, s. m. și f. 1. Persoană care citește. Au avut loc o serie de întilniri între scriitori și cititorii operelor lor. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, nr. 290, 3/1. ◊ (Adjectival) Publicul cititor. 2. (Adesea determinat prin «de stele», «în stele» sau «de zodii») Astrolog. Chemă un cititor de stele, să-i spuie ce e pricina de-i merg lucrurile anapoda. ISPIRESCU, L. 394. Au venit ca să serbeze nunta gingașei mirese: Feți-frumoși cu păr de aur, zmei cu solzii de oțele, Cititorii cei de zodii și șăgalnicul Pepele. EMINESCU, O. I 85. 3. Funcționar al unei întreprinderi de electricitate care citește indicațiile de la contoarele electrice ale abonaților. – Variantă: cetitór, -oáre (NEGRUZZI, S. I 43) s. m. și f.