3 intrări

14 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cistíc1 sn [At: ANTIPA, P. / Pl: ~uri / E: ucr чистик] (Reg) Plasă de prins pește.

cístic2, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr cystique] 1-2 Care aparține vezicii urinare sau vezicii biliare. 3-4 Referitor la vezica urinară sau la vezica biliară. 5 (Îs) Canal ~ Canal care conduce secreția din vezica biliară în canalul coledoc.

CÍSTIC, -Ă, cistici, -ce, adj. Care aparține vezicii urinare sau vezicii biliare, privitor la vezica urinară sau la vezica biliară. – Din fr. cystique.

CÍSTIC, -Ă, cistici, -ce, adj. Care aparține vezicii urinare sau vezicii biliare, privitor la vezica urinară sau la vezica biliară. Canal cistic = canal care conduce secreția biliară din vezica biliară în canalul coledoc. – Din fr. cystique. modificată

CÍSTIC, -Ă adj. (Med.) Referitor la vezica urinară sau la vezica biliară. [< fr. cystique].

CÍSTIC1, -Ă adj. (med.) referitor la vezica biliară sau urinară. ♦ canal ~ = canal care leagă vezica biliar de canalul coledoc. (< fr. cystique)

*cístic, -ă adj. (lat. medical cýstikus, d. vgr. kýstis, beșică, beșica fĭeriĭ). Anat. Relativ la beșică.

CISTIC2(O)- elem. cist(o)-.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cístic adj. m., pl. cístici; f. cístică, pl. cístice

cístic adj. m., pl. cístici; f. sg. cístică, pl. cístice


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cistíc (cístice), s. n. – Năvod, plasă de pescuit. Sl., cf. sb. čestar, rut. čistak, cu același sens; lipsește veriga imediată. Aceeași origine în cistină, s. f. (Dobr., vîrșă), cf. bg. čistina, găstina „grosime”.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

cistíc, cistícuri, s.n. (reg.) plasă de prins pește.

CISTIC-, v. CISTICO-.~ectomie (v. -ectomie), s. f., extirpare chirurgicală a canalului cistic.

CISTICO- „vezică, vezical, canal cistic”. ◊ gr. kystikos „vezical, de bășică” > fr. cystico-, engl. id. > rom. cistico-.~litectomie (v. lit/o, v. -ectomie), s. f., incizie chirurgicală a calculilor biliari în canalul cistic; ~litotripsie (v. lito-, v. -tripsie), s. f., zdrobire chirurgicală a calculilor biliari în canalul cistic; ~grafie (v. -rafie), s. f., suturare chirurgicală a canalului cistic; ~stomie (v. -stomie), s. f., operație medicală de deschidere la suprafața abdomenului a canalului cistic; ~tomie (v. -tomie), s. f., deschidere chirurgicală a canalului cistic.

Intrare: cistic (adj.)
cistic1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cistic
  • cisticul
  • cisticu‑
  • cistică
  • cistica
plural
  • cistici
  • cisticii
  • cistice
  • cisticele
genitiv-dativ singular
  • cistic
  • cisticului
  • cistice
  • cisticei
plural
  • cistici
  • cisticilor
  • cistice
  • cisticelor
vocativ singular
plural
Intrare: cistic (s.n.)
cistic2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cistic
  • cisticul
  • cisticu‑
plural
  • cisticuri
  • cisticurile
genitiv-dativ singular
  • cistic
  • cisticului
plural
  • cisticuri
  • cisticurilor
vocativ singular
plural
cistic3 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cistic
  • cisticul
  • cisticu‑
plural
  • cistice
  • cisticele
genitiv-dativ singular
  • cistic
  • cisticului
plural
  • cistice
  • cisticelor
vocativ singular
plural
Intrare: cistico
cistico
prefix (I7-P)
  • cistico
cistic4 (pref.) element de compunere prefix
prefix (I7-P)
  • cistic
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cistic (adj.)

  • 1. Care aparține vezicii urinare sau vezicii biliare, privitor la vezica urinară sau la vezica biliară.
    surse: DEX '09 DN
    • 1.1. Canal cistic = canal care conduce secreția biliară din vezica biliară în canalul coledoc.
      surse: DEX '98 MDN '00

etimologie: