4 definiții pentru cistic (subst.)

cistíc1 sn [At: ANTIPA, P. / Pl: ~uri / E: ucr чиcтик] (Reg) Plasă de prins pește.

cístic2, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr cystique] 1-2 Care aparține vezicii urinare sau vezicii biliare. 3-4 Referitor la vezica urinară sau la vezica biliară. 5 (îs) Canal ~ Canal care conduce secreția din vezica biliară în canalul coledoc.

cistíc (cístice), s. n. – Năvod, plasă de pescuit. Sl., cf. sb. čestar, rut. čistak, cu același sens; lipsește veriga imediată. Aceeași origine în cistină, s. f. (Dobr., vîrșă), cf. bg. čistina, găstina „grosime”.

cistíc, cistícuri, s.n. (reg.) plasă de prins pește.

Intrare: cistic (subst.)
cistic (subst.)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cistic cisticul
plural cisticuri cisticurile
genitiv-dativ singular cistic cisticului
plural cisticuri cisticurilor
vocativ singular
plural
cistic (subst.)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cistic cisticul
plural cistice cisticele
genitiv-dativ singular cistic cisticului
plural cistice cisticelor
vocativ singular
plural