17 definiții pentru circumspecție circumspecțiune


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

circumspecție sf [At: STAMATI, D. / V: (înv) cer~, ~com~, ~comspecțiune, ~țiune, țir~ / Pl: ~ii / E: ns cf fr circonspection] 1 Prudență. 2 Rezervă.

CIRCUMSPÉCȚIE s. f. Prudență, precauție, rezervă. – Din lat. circumspectio, fr. circonspection.

CIRCUMSPÉCȚIE s. f. (Livr.) Prudență, precauție, rezervă. – Din lat. circumspectio, fr. circonspection.

CIRCUMSPÉCȚIE s. f. Calitatea de a fi circumspect; prudență, precauție, chibzuire în acțiuni. – Pronunțat: -ți-e.

CIRCUMSPÉCȚIE s.f. Chibzuială, precauție, prudență. [Gen. -iei, var. circumspecțiune s.f. / < lat. circumspectio, cf. fr. circonspection].

CIRCUMSPÉCȚIE s. f. atitudine circumspectă; precauție, prudență, rezervă. (< fr. circonspection, lat. circumspectio)

CIRCUMSPÉCȚIE ~i f. Caracter circumspect; precauție; prudență. [Art. circumspecția; G.-D. circumspecției; Sil. ți-e] /<lat. circumspectio, ~onis, fr. circonspection

circumspecțiune sf vz circumspecție

CIRCUMSPECȚIÚNE s.f. v. circumspecție.

circumspecți(un)e f. calitatea persoanei circumspecte.

*circumspecțiúne f. (lat. circumspéctio, -ónis). Prudență, atențiune, precauțiune: a lucra cu circumspecțiune.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

circumspécție (-ți-e) s. f., art. circumspécția (-ți-a), g.-d. circumspécții, art. circumspécției

circumspécție s. f. (sil. -ți-e), art. circumspécția (sil. -ți-a), g.-d. circumspécții, art. circumspécției


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CIRCUMSPÉCȚIE s. v. prudență.

CIRCUMSPÉCȚIE s. v. bănuială, neîncredere, suspiciune.

circumspecție s. v. BĂNUIALĂ. NEÎNCREDERE. SUSPICIUNE.

CIRCUMSPECȚIE s. atenție, grijă, precauție, prevedere, prudență, băgare de seamă, luare-aminte, (pop.) fereală, pază, priveghere, (înv.) socotință, veghere. (Dă dovadă de multă ~; procedează cu multă ~.)

Intrare: circumspecție
  • silabație: -ți-e
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • circumspecție
  • circumspecția
plural
genitiv-dativ singular
  • circumspecții
  • circumspecției
plural
vocativ singular
plural
circumspecțiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • circumspecțiune
  • circumspecțiunea
plural
  • circumspecțiuni
  • circumspecțiunile
genitiv-dativ singular
  • circumspecțiuni
  • circumspecțiunii
plural
  • circumspecțiuni
  • circumspecțiunilor
vocativ singular
plural

circumspecție circumspecțiune

etimologie: