2 intrări

22 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

circumscris, ~ă a [At: MELIK, G. 47 / V: ~corus~, ~cons~, ~ă / Pl: ~iși, ~e / E: circumscrie] 1 (Gmt; d. poligoane) Care are toate laturile tangente la un cerc dat. 2 (Gmt; d. cercuri) A cărui circumferință trece prin toate vârfurile unui poligon. 3 (Pex) Mărginit. 4 Limitat. 5 (Înv; jur) Inclus. 6 (Pex) Fixat în anumite limite. 7 (Pex) Restrâns. 8 Parafrazat.

CIRCUMSCRÍS, -Ă, circumscriși, -se, adj. (Despre poligoane) Cu toate laturile tangente la un cerc dat; (despre cercuri) a cărui circumferință trece prin toate vârfurile unui poligon. – V. circumscrie.

CIRCUMSCRÍS, -Ă, circumscriși, -se, adj. (Despre poligoane) Cu toate laturile tangente la un cerc dat; (despre cercuri) a cărui circumferință trece prin toate vârfurile unui poligon. – V. circumscrie.

CIRCUMSCRÍS, -Ă, circumscriși, -se, adj. (Despre poligoane) Cu toate laturile tangente la un cerc dat; (despre cerc) la care sînt tangente vîrfurile unghiurilor poligonului înscris. Cerc circumscris la un triunghi.

CIRCUMSCRÍS, -Ă adj. (Despre figuri geometrice) Încadrat, înscris într-un cerc.[1] / < circumscrie].

  1. Definiție greșită. Vă recomandăm să consultați celelalte surse pentru definiții corecte. — cata

circumscris a. restrâns, mărginit într’un mod preciz.

circumscrie vt [At: TRIGON. DR. 101 / V: cercuscrie, ~coru~, ~cons~ / Pzi: ~riu / E: ns cf lat circumscribere] 1 (Gmt) A trasa un cerc care să treacă prin toate vârfurile unui poligon. 2 (Gmt) A construi un poligon cu toate laturile tangente la un cerc. 3 (Pex) A mărgini, de jur-împrejur, un teren. 4 (Pex) A pune hotarele unui teren. 5 (Pan) A limita (o epocă). 6 (Îvr; jur) A include. 7-8 (Pex) A delimita o problemă, un lucru etc. 9 (Pex) A restrânge la un anumit cadru. 10 (Pex) A parafraza.

CIRCUMSCRÍE, circumscríu, vb. III. Tranz. 1. A delimita o problemă, un lucru etc., a restrânge la un anumit cadru. 2. A trasa un cerc care să treacă prin toate vârfurile unui poligon; a construi un poligon cu toate laturile tangente la un cerc. – Din lat. circumscribere (după scrie).

CIRCUMSCRÍE, circumscríu, vb. III. Tranz. 1. A delimita o problemă, un lucru etc., a restrânge la un anumit cadru. 2. A trasa un cerc care să treacă prin toate vârfurile unui poligon; a construi un poligon cu toate laturile tangente la un cerc. – Din lat. circumscribere (după scrie).

CIRCUMSCRÍE, circumscriu, vb. III. Tranz. 1. A delimita, a mărgini prin anumite limite, a restrînge la un anumit cadru o problemă, un lucru etc. A circumscrie tratarea unui subiect. 2. (Geom.) A descrie o figură în jurul alteia atingînd limitele acesteia din urmă potrivit unor indicații date. A circumscrie un cerc unui triunghi.

CIRCUMSCRÍE vb. III. tr. 1. A cuprinde, a încadra, a delimita între anumite margini, limite. 2. A face o figură în jurul altei figuri, atingând-o la margini. [P.i. circumscríu. / după lat. circumscribere < circum – împrejur, scribere – a scrie, cf. fr. circonscrire].

CIRCUMSCRÍE vb. tr. 1. a construi o figură geometrică circumscrisă. 2. a delimita, a încadra între anumite limite; a demarca. (după lat. circumscribere)

A CIRCUMSCRÍE ~u tranz. 1) (probleme, discuții etc.) A restrânge la un anumit cadru (delimitând de rest). 2) (figuri geometrice) A construi în jurul altei figuri, atingându-i limitele în anumite puncte. ~ un cerc în interiorul pătratului. /<lat. circumscribere

circumscrie v. 1. a da limite; 2. Geom. a desena o figură în jurul alteia.

*circumscríŭ, -ís, a -íe v. tr. (circum- și scriŭ; lat. circumscribere). Închid în limite. Geom. Trag o figură împrejuru alteĭ figurĭ atingînd-o: a circumscrie un exagon unuĭ cerc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

circumscrís adj. m., pl. circumscríși; f. sg. circumscrísă, pl. circumscríse

circumscríe (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. circumscríu, 2 sg. circumscríi, 1 pl. circumscríem, 2 pl. circumscríeți; conj. prez. 3 să circumscríe; imper. 2 pl. circumscríeți; ger. circumscriínd (-scri-ind); part. circumscrís

circumscriu, -scrii 2, -scriem 1 pl.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CIRCUMSCRÍS adj. 1. v. delimitat. 2. delimitat, finit, limitat, mărginit. (Valori ~.)

CIRCUMSCRIS adj. 1. delimitat, demarcat, limitat, mărginit. (Teren ~; suprafață ~.) 2. delimitat, finit, limitat, mărginit. (Valori ~.)

arată toate definițiile

Intrare: circumscris
circumscris adjectiv
adjectiv (A4)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • circumscris
  • circumscrisul
  • circumscrisu‑
  • circumscri
  • circumscrisa
plural
  • circumscriși
  • circumscrișii
  • circumscrise
  • circumscrisele
genitiv-dativ singular
  • circumscris
  • circumscrisului
  • circumscrise
  • circumscrisei
plural
  • circumscriși
  • circumscrișilor
  • circumscrise
  • circumscriselor
vocativ singular
plural
Intrare: circumscrie
verb (VT641)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • circumscrie
  • circumscriere
  • circumscris
  • circumscrisu‑
  • circumscriind
  • circumscriindu‑
singular plural
  • circumscrie
  • circumscrieți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • circumscriu
(să)
  • circumscriu
  • circumscriam
  • circumscrisei
  • circumscrisesem
a II-a (tu)
  • circumscrii
(să)
  • circumscrii
  • circumscriai
  • circumscriseși
  • circumscriseseși
a III-a (el, ea)
  • circumscrie
(să)
  • circumscrie
  • circumscria
  • circumscrise
  • circumscrisese
plural I (noi)
  • circumscriem
(să)
  • circumscriem
  • circumscriam
  • circumscriserăm
  • circumscriseserăm
  • circumscrisesem
a II-a (voi)
  • circumscrieți
(să)
  • circumscrieți
  • circumscriați
  • circumscriserăți
  • circumscriseserăți
  • circumscriseseți
a III-a (ei, ele)
  • circumscriu
(să)
  • circumscrie
  • circumscriau
  • circumscriseră
  • circumscriseseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

circumscris

  • 1. (Despre poligoane) Cu toate laturile tangente la un cerc dat; (despre cercuri) a cărui circumferință trece prin toate vârfurile unui poligon.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Cerc circumscris la un triunghi.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi circumscrie
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

circumscrie

  • 1. A delimita o problemă, un lucru etc., a restrânge la un anumit cadru.
    exemple
    • A circumscrie tratarea unui subiect.
      surse: DLRLC
  • 2. A trasa un cerc care să treacă prin toate vârfurile unui poligon; a construi un poligon cu toate laturile tangente la un cerc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • A circumscrie un cerc unui triunghi.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • limba latină circumscribere (după scrie).
    surse: DEX '09 DEX '98 DN