2 intrări

16 definiții

circumcís am [At: DA ms / Pl: ~íși / E: circumcide] Tăiat împrejur.

CIRCUMCÍS adj. (înv.) obrezuit.

circumcíde vt [At: DA ms / Pzi: circumcíd / E: lat circumcidere] A supune circumciziei.

CIRCUMCÍDE, circumcíd, vb. III. Tranz. A face cuiva o circumcizie. – Din lat. circumcidere.

CIRCUMCÍDE, circumcíd, vb. III. Tranz. A face cuiva o circumcizie. – Din lat. circumcidere.

circumcíde (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. circumcíd; ger. circumcizấnd; part. circumcís

circumcíde vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. circumcíd; ger. circumcizând; part. circumcís

CIRCUMCÍDE vb. (înv.) a obrezui.

CIRCUMCÍDE vb. III. tr. A face operația de circumcizie. [P.i. circumcíd. / < lat. circumcidere].

CIRCUMCÍDE vb. tr. a face o operație de circumcizie. (< lat. circumcidere)

A CIRCUMCÍDE circumcíd tranz. A supune unei circumcizii. /<lat. circumcidere

circumcide v. a opera circumciziunea.

*circumcíd, -cís, a -cíde v. tr. (lat. circum-cidere. V. ucid, decid, inciziv). Taĭ împrejur.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CIRCUMCÍS adj. (înv.) obrezuít.

CIRCUMCÍDE vb. (înv.) a obrezui.

Intrare: circumcide
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) circumcide circumcidere circumcis circumcizând singular plural
circumcide circumcideți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) circumcid (să) circumcid circumcideam circumcisei circumcisesem
a II-a (tu) circumcizi (să) circumcizi circumcideai circumciseși circumciseseși
a III-a (el, ea) circumcide (să) circumci circumcidea circumcise circumcisese
plural I (noi) circumcidem (să) circumcidem circumcideam circumciserăm circumciseserăm, circumcisesem*
a II-a (voi) circumcideți (să) circumcideți circumcideați circumciserăți circumciseserăți, circumciseseți*
a III-a (ei, ele) circumcid (să) circumci circumcideau circumciseră circumciseseră
Intrare: circumcis
circumcis adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular circumcis circumcisul circumci circumcisa
plural circumciși circumcișii circumcise circumcisele
genitiv-dativ singular circumcis circumcisului circumcise circumcisei
plural circumciși circumcișilor circumcise circumciselor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)