8 definiții pentru obrezui


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

obrezui vt [At: CORESI, L. 68/14 / V: (reg) ~răzui, ~eazui / Pzi: ~iesc / E: slv обрѣзовати] (Înv) A circumcide.

obrezuĭésc v. tr. (vsl. obrĭezovati. V. retez 2). L. V. Circumcid. – Și obrăz- (după răzuĭesc saŭ obraz).


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

OBREZUÍ vb. v. circumcide.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

obrezuí (-uésc, -ít), vb. – A circumcide. Sl. obrezovati (Tiktin). Sec. XVII, înv.Der. obrezanie, s. f. (circulație), din sl. obrežanije, înv.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

obrezuí, obrezuiesc vb. IV Tranz. (Înv., în practicile de rit mozaic și mahomedan) A tăia împrejur un nou-născut, a circumcide. [Var.: obrăzuí vb. IV] – Din sl. obreazovati.

Intrare: obrezui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • obrezui
  • obrezuire
  • obrezuit
  • obrezuitu‑
  • obrezuind
  • obrezuindu‑
singular plural
  • obrezuiește
  • obrezuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • obrezuiesc
(să)
  • obrezuiesc
  • obrezuiam
  • obrezuii
  • obrezuisem
a II-a (tu)
  • obrezuiești
(să)
  • obrezuiești
  • obrezuiai
  • obrezuiși
  • obrezuiseși
a III-a (el, ea)
  • obrezuiește
(să)
  • obrezuiască
  • obrezuia
  • obrezui
  • obrezuise
plural I (noi)
  • obrezuim
(să)
  • obrezuim
  • obrezuiam
  • obrezuirăm
  • obrezuiserăm
  • obrezuisem
a II-a (voi)
  • obrezuiți
(să)
  • obrezuiți
  • obrezuiați
  • obrezuirăți
  • obrezuiserăți
  • obrezuiseți
a III-a (ei, ele)
  • obrezuiesc
(să)
  • obrezuiască
  • obrezuiau
  • obrezui
  • obrezuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)