2 intrări

9 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CIPRU ~i m. Arbore exotic, cu frunze veșnic verzi, cu lemn rezistent și parfumat, folosit în industrie și în scopuri decorative; chiparos. /<lat. cypros

cipru m. chiparos (poetic): cu cipru verde ’ncinge antică fruntea ta EM.

Cipru m. insulă în Mediterana, aproape de Azia-Mică, 230.000 loc. cu cap. Nicozia: cedată Angliei de Turci la 1878. Vinuri renumite (Cipriot).

chiparís și (greșit) -ós m. (ngr. kyparissi, d. vgr. kypárissos, de unde și lat. cypressus și cupressus, și de aicĭ fr. kyprès; vsl. rus. kiparísŭ). Un copac conifer perpetuŭ verde cu lemnu tare, roșiatic și mirositor și care se plantează pin cimitire (cupressus sempérvirens). – Barb. la Em. cipru (după fr.).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Cipru, insulă în sudul Ciliciei, în parte de răsărit a Mării Mediterane, unde a fost exilat sf. Ioan evanghelistul și unde a activat mai întâi credincioșii ciprioți fugiți din Ierusalim după uciderea sf. arhidiacon Ștefan. Tot aici au propovăduit, în prima lor călătorie misionară, Pavel și Barnaba, care l-au convertit pe proconsulul Sergiu-Paul.

CIPRU, stat în ins. cu același nume din E M. Mediterane; 9.251 km2; 690 mii loc. (1989). Limbi oficiale: greaca și turca (81% din populație sînt greci și 18,7% turci). Cap.: Nicosia. Orașe pr.: Limassol, Famagusta, Larnaca. Este împărțit în cinci districte. Terit. țării este străbătut de două lanțuri muntoase care încadrează o cîmpie mai înaltă, fertilă și bine populată. Climă mediteraneană. Vegetație de maquis. Expl. de gips (46 mii t, 1987), min. de fier (114 mii t, 1987), pirite, cuprifere, azbest. Terenurile agricole ocupă 17,6% din supr. țării (33.000 ha irigate, 1988), pe care se cultivă orz (95% din producția de cereale), cartofi (193 mii t, 1989), tutun; plantații de citrice și măslini. Viticultură (30 mii ha, 212 mii t struguri, 1989). Creșterea animalelor (caprine și ovine). Întreprinderi ind. care produc ulei de măsline, conserve de pește, ciment (1 mil. t, 1989), țesături, încălț., produse chim. ș.a.; rafinărie de petrol. C. f.: 35 km. Căi rutiere: 9,2 mii km. Flota comercială: 8,2 mil. t (1985). Trafic maritim internațional: 6,15 mil. t (1988). Moneda: 1 liră = 1.000 mils. Exportă textile și conf (c. 1/3), legume, cartofi și fructe (c. 1/5), produse electronice, produse petroliere, ciment, azbest ș.a. și importă mașini, utilaje și mijloace de transport, bunuri ind. de larg consum, combustibili, produse alim. ș.a. – Istoric. În insulă s-au stabilit prin milen. 2 î. Hr. aheii; ulterior, C. s-a aflat în stăpînirea succesivă a egiptenilor, hitiților, asirienilor, perșilor, Egiptului elenistic, romanilor, bizantinilor, arabilor, cruciaților, Veneției. În 1571 a fost cucerit de turci. În 1878, Turcia, în baza unui acord secret, a trecut temporar Marii Britanii drepturile sale asupra insulei. În 1914, după intrarea Turciei în primul război mondial, de partea Germaniei, Marea Britanie a anexat C., declarîndu-l în 1925 colonie britanică. În 1955 ciprioții au trecut la lupta armată pentru eliberarea națională a țării; la 16 aug. 1960, C. a fost proclamat republică independentă. În 1963 au avut loc primele incidente grave între membrii comunităților greacă și turcă, marcînd începutul unei îndelungate crize. În iul. 1974, o lovitură de stat organizată de Garda Națională greacă duce la înlăturarea, temporară, a președintelui rep. C., arhiepiscopul Makarios III (care părăsește ins. și se reîntoarce în dec.). În partea de nord a ins. debarcă trupele turcești, care au ocupat o parte din terit. Tratativele intercomunitare sînt reluate (ian. 1975), dar în febr. 1975, administrația cipriotă turcă proclamă ilegal N ins. drept „stat autonom și federat”. Negocierile intercomunitare desfășurate, cu unele întreruperi, între 1975 și 1983, sub egida O.N.U., nu au dus la rezultate concrete. În nov. 1983, administrația cipriotă turcă proclamă unilateral „Republica Turcă a Ciprului de Nord” și întrerupe tratativele cu comunitatea cipriotă greacă. Negocierile au fost reluate ulterior sub egida secretarului general O.N.U., dar nu au dus la nici un rezultat semnificativ (1989-1990). Potrivit constituției din 1960, puterea executivă este deținută de un cabinet condus de președintele statului, iar cea legislativă de Camera Reprezentanților.

Intrare: Cipru
Cipru nume propriu
nume propriu (I3)
  • Cipru
Intrare: cipru
substantiv masculin (M62)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cipru
  • ciprul
  • cipru‑
plural
  • cipri
  • ciprii
genitiv-dativ singular
  • cipru
  • ciprului
plural
  • cipri
  • ciprilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)