7 definiții pentru ciomp


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ciomp sn [At: URICARIUL X, 400 / Pl: ~uri / E: nct] (Reg) 1 Buturugă. 2 (Pex) Bucată rămasă dintr-un membru al corpului (sau dintr-un obiect) din care s-a rupt parte Si: ciot, muc. 3 Buboi.

CIOMP, ciompuri, s. n. (Regional) Bucată din trunchiul unui arbore sau dintr-o tufă, rămasă cu rădăcina în pămînt, după ce i s-au tăiat ramurile și partea de sus. V. butuc, ciot, ciolpan. ♦ Cotorul știuletelui de porumb.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ciomp (ciot, cotor, cămașă) (înv., pop.) s. n., pl. ciómpuri

ciomp (ciot, cotor, cămașă) s. n., pl. ciómpuri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CIOMP s. v. buștean, butuc, buturugă, ciot.

ciomp s. v. BUȘTEAN. BUTUC. BUTURUGĂ. CIOT.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CIOMP s. n. (Pop.) Ciolpan.

Intrare: ciomp
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciomp
  • ciompul
  • ciompu‑
plural
  • ciompuri
  • ciompurile
genitiv-dativ singular
  • ciomp
  • ciompului
plural
  • ciompuri
  • ciompurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ciomp

  • 1. regional Bucată din trunchiul unui arbore sau dintr-o tufă, rămasă cu rădăcina în pământ, după ce i s-au tăiat ramurile și partea de sus.
    • 1.1. Cotorul știuletelui de porumb.
      surse: DLRLC

etimologie: