19 definiții pentru cinteză cintiță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CÍNTEZĂ, cinteze, s. f. Mică pasăre cântătoare cu ciocul conic, scurt și tare, cu penajul cenușiu-albăstrui sau brun-roșcat, având pe aripă o dungă albă (Fringilla coelebs). [Acc. și: cintéză.Var.: (reg.) cíntiță s. f.] – Et. nec.

CÍNTEZĂ, cinteze, s. f. Mică pasăre cântătoare cu ciocul conic, scurt și tare, cu penajul cenușiu-albăstrui sau brun-roșcat, având pe aripă o dungă albă (Fringilla coelebs). [Acc. și: cintéză.Var.: (reg.) cíntiță s. f.] – Et. nec.

cínteză sf [At: NEGRUZZI, S. I, 96 / V: (reg) ~nciță, ~nciză, ~nchiță, ~nchiză, ~nghiță, ~eț sm, ~eță, ~ez sm, ~tiță, ~tiză, címpiță, sfínteță / A și: cintéză / Pl: ~ze/ E: nct] 1 Mică pasăre cântătoare cu ciocul conic, scurt și tare, cu penajul cenușiu-albăstrui sau brun roșcat, având pe aripă o dungă albă (Fringilla caelebs) Si: cintezoi (1), cintezică (1), cintenetezoi (1), cintenezoi (1), penchi, penți. 2 (Orn; îs) ~-de-iarnă Specie de cinteză migratoare, cu partea posterioară a spatelui albă, cu o bandă transversală galben-roșcată peste aripi (Fringilla montifringilla) Si: (reg) cintiniță, ciță-împodobită, penci-pestriț, țintiță, pinț-pestriț. 3 (Orn; îs) ~-alpină Specie de cinteză cu coada retezată drept, care trăiește în munții înalți (Montifringilla nivalis) Si: (reg) cintezoi alpin, pasărea omătului. 4 (Orn; reg) Scatiu (Carduelis spinus). 5 (Reg) Horă în care jucătorii se țin de umeri.

CÍNTEZĂ, cinteze, s. f. Mică pasăre cîntătoare cu ciocul conic, scurt și tare; trăiește în stoluri prin păduri, livezi și grădini (Fringilla coelebs). Fă-mi vro cincizeci cositori, Patruzeci grămăditori Și treizeci de stringători, C-o să-i duc în Valea-rea, Unde cîntă cinteza. ȘEZ. II 76. – Variantă: cíntiță (NEGRUZZI, S. I 96) s. f.

CÍNTEZĂ ~e f. Pasăre sedentară de talie mică, cu ciocul conic, scurt, și cu penajul cenușiu-verzui, cu o dungă albă de-a curmezișul aripilor. /Orig. nec.

cintéză și cintiță f., pl. e (răd. neștiută, ĭar sufixu ca și în coacăză și pupăză. Cp. cu alb. škĭităză, cufundar). O păsărică cîntătoare cu pene cafeniĭ și roșiĭ închise (fringilla caelebs). – Și cintezóĭ, cintizóĭ și jințitóĭ.

CÍNTIȚĂ s. f. v. cinteză.

CÍNTIȚĂ s. f. v. cinteză.

CÍNTIȚĂ s. f. v. cinteză.

cínghiță sf vz cinteză

cíntiță sf vz cinteză

țintiză[1] sf vz cinteză

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

cintează (cintiță) f. păsărică cântătoare care petrece prin păduri și munți (Fringilla coelebs). [Origină necunoscută].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cínteză s. f., g.-d. art. cíntezei; pl. cínteze

cínteză s. f., g.-d. art. cíntezei; pl. cínteze


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CÍNTEZĂ s. (ORNIT.) 1. (Fringilla coelebs) (rar) scatiu, (reg.) ciz, finchiu, pinchiu, săghieș, (Transilv.) pasăre-domnească. 2. cinteză de iarbă (Fringilla montifringilla) = (reg.) sfinteță.

CINTE s (ORNIT.) l. (Fringilla coelebs) (rar) scatiu, (reg.) ciz, finchiu, pinchiu, săghieș, (Transilv.) pasăre-domnească. 2. cinteză de iarbă (Fringilla montifringilla) = (reg.) sfinteță.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cínteză (cínteze), s. f. – Mică pasăre cîntătoare (Fringilla coelebs). – Var. cintez, cintiță, cintezoi, țintizoi. Creație expresivă, bazată pe rădăcina expresivă cint- care imită cîntecul păsărilor cîntătoare (Densusianu, Bausteine, 476; Hiecke 135; Pascu, I, 64; Drăganu, Dacor., III, 695; DAR); cf. lat. cincitare „a cînta mierla”, mr. cionă „cinteză”, megl. cifincă „cinteză”, bg. činka „cinteză”. Der., prin intermediul suf. -ză, cf. pupăză. Cinflor, s. m. (grangur, Oriolus galbula) pare deformație prin intermediul unei etimologii populare de la *cintior, cf. celălalt nume al său pișcă-n flori (DAR).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CINTÉZĂ (< cintez) s. f. Pasăre cîntătoare, sedentară, din familia fringilidelor, răspîndită din pădurile de sălcii ale Deltei Dunării pînă în zona jneapănului, cu penajul cărămiziu-roșcat și cenușiu-albăstriu (Fringilla coelebs). ♦ C. de iarnă = pasăre migratoare, cîntătoare, de 16 cm, din familia fringilidelor, oaspete de iarnă în Carpați, cu penajul negru și cărămiziu-roșcat.

Intrare: cinteză
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cinteză
  • cinteza
plural
  • cinteze
  • cintezele
genitiv-dativ singular
  • cinteze
  • cintezei
plural
  • cinteze
  • cintezelor
vocativ singular
plural
cintiță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cintiță
  • cintița
plural
  • cintițe
  • cintițele
genitiv-dativ singular
  • cintițe
  • cintiței
plural
  • cintițe
  • cintițelor
vocativ singular
plural

cinteză cintiță

  • 1. Mică pasăre cântătoare cu ciocul conic, scurt și tare, cu penajul cenușiu-albăstrui sau brun-roșcat, având pe aripă o dungă albă (Fringilla coelebs).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Fă-mi vro cincizeci cositori, Patruzeci grămăditori Și treizeci de strîngători, C-o să-i duc în Valea-rea, Unde cîntă cinteza. ȘEZ. II 76.
      surse: DLRLC

etimologie: