14 definiții pentru chitic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

chitíc sm [At: HOGAȘ, M. N., 74 / Pl: ~ici / E: ns cf pitic] 1 (Mol) Pește mic. 2 (Pop; îe) A tăcea ~ A nu spune nici o vorbă. 3 (Reg; îc) ~ -lat Boarță (Rholeus sericeus).

CHITÍC, chitici, s. m. (Reg.) Nume generic pentru diferite varietăți de pește mărunt; pește neajuns la maturitate; peștișor. ◊ Expr. (Adverbial) A tăcea chitic = a nu spune nicio vorbă, a păstra tăcere completă. – Cf. pitic.

CHITÍC, chitici, s. m. (Reg.) Nume generic pentru diferite varietăți de pește mărunt; pește neajuns la maturitate; peștișor. ◊ Expr. (Adverbial) A tăcea chitic = a nu spune nici o vorbă, a păstra tăcere completă. – Cf. pitic.

CHITÍC, chitici, s. m. (Mold.) Varietate de pește mărunt; pește mic, neajuns la maturitate; pui de pește, peștișor. Mierlele de apă caută chiticii. SADOVEANU, V. F. 59. Da ce ai în traistă? – Ia, vro doi chitici de păstrăv. HOGAȘ, M. N. 74. Prindea de veste cuconul Ioniță c-are să fie la masă borș cu chitici de Bîrlad. HOGAȘ, H. 12. ◊ Expr. A tăcea chitic = a nu sufla o vorbă, a nu scoate nici un cuvînt, a tăcea ca peștele.

CHITÍC ~ci m. 1) Denumire dată mai multor varietăți de pești mărunți. 2) Pui de pește; peștișor. ◊ A tăcea ~ a păstra tăcerea. /cf. pitic

chitic m. Mold. pește mărunt: a tăcea chitic (cum tace peștele în borș la foc). [V. pitic].

mandoc av [At: CHEST. V, 173/15 / A: nct / E: nct] (Reg; îe) A nu zice ~ A nu zice nimic Si: a tăcea chitic.

pitíc, -ă s. m. și f. (vsl. pitikŭ, maĭmuță, d. vgr. pithekos, maĭmuță. V. patic, galeopitec). Vest. Pigmeŭ, om foarte scund: pin centru Africiĭ există un popor de piticĭ, ĭar piticiĭ născuțĭ din părințĭ normalĭ îs degenerațĭ. Fig. Om fără merit. Adj. Pipernicit, mic: brazĭ piticĭ, găinĭ pitice. Pin ext. Scund, jos, umil: casă pitică. S. m. Est (chitic). Obleț (pește). Adv. A tăcea chitic, a tăcea ca peștele, a nu crîcni, a nu sufla. S. n. Un fel de carne de la pulpa vaciĭ: carne de la chitic. V. bondoc, ghindoc, ghibirdic, pochindoc, popondoc, prichindel.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

chitíc (reg.) s. m., pl. chitíci

chitíc s. m., pl. chitíci


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CHITÍC s. v. peștișor.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a tăcea chitic / mâlc / molcom expr. a nu spune nimic.

Intrare: chitic
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chitic
  • chiticul
  • chiticu‑
plural
  • chitici
  • chiticii
genitiv-dativ singular
  • chitic
  • chiticului
plural
  • chitici
  • chiticilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

chitic

  • 1. regional Nume generic pentru diferite varietăți de pește mărunt; pește neajuns la maturitate.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: peștișor 3 exemple
    exemple
    • Mierlele de apă caută chiticii. SADOVEANU, V. F. 59.
      surse: DLRLC
    • Da ce ai în traistă? – Ia, vro doi chitici de păstrăv. HOGAȘ, M. N. 74.
      surse: DLRLC
    • Prindea de veste cuconul Ioniță c-are să fie la masă borș cu chitici de Bîrlad. HOGAȘ, H. 12.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie (și) adverbial A tăcea chitic = a nu spune nicio vorbă, a păstra tăcere completă.
      surse: DEX '09 DLRLC

etimologie:

  • cf. pitic
    surse: DEX '98 DEX '09