2 intrări

10 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

chiteálă1 sf [At: MOXA, 382/37 / V: (reg) chicéle sfp / Pl: ~téii/ E: chiti1 + -eală] 1 (Reg) Găteală. 2 (Înv) Întocmire. 3 (Înv; îla) De ~ Falsificat. 4 (Înv) Chibzuință.

chiteálă2 sf [At: ALECSANDRI, T. 518 / Pl: ~téli / E: chiti2 + -eală] (Reg) 1 Nimerire. 2 Exactitate.

CHITEÁLĂ2 s. f. (Reg.) Ochire, țintire; nimerire. – Chiti2 + suf. -eală.

CHITEÁLĂ2 s. f. (Reg.) Ochire, țintire; nimerire. – Chiti2 + suf. -eală.

CHITEÁLĂ1 s. f. (Pop.) Chibzuială, judecată (dreaptă, cumpănită). – Chiti1 + suf. -eală.

CHITEÁLĂ1 s. f. (Pop.) Chibzuială, judecată (dreaptă, cumpănită). – Chiti1 + suf. -eală.

CHITEÁLĂ2 s. f. (Rar) Ochire. [Cu pușca] te-oi șoldăni dintr-o chiteală. ALECSANDRI, T. I 206.

CHITEÁLĂ1 s. f. (Popular) Chibzuială, socotință. Prin știință și chiteală Poate face niscai planuri mai cu bună rînduială? CONACHI, P. 294. Ducîndu-se în tîrg și cumpărînd fierul de plug, după multă chiteală, îl puse în sin. ȘEZ. V 130.

chiteală f. 1. Tr. găteală; 2. Mold. socotință: nu dăm greș cu chiteală AL.

chiteálă f., pl. elĭ. Mold. Acțiunea de a chiti.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

chiteálă (judecată, nimerire, găteală) (pop., reg.) s. f., g.-d. art. chitélii

chiteálă (judecată, nimerire, găteala) s. f., g.-d. art. chitélii; pl. chitéli

Intrare: chiteală (chibzuială)
substantiv feminin (F54)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chitea
  • chiteala
plural
genitiv-dativ singular
  • chiteli
  • chitelii
plural
vocativ singular
plural
Intrare: chiteală (ochire)
substantiv feminin (F54)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chitea
  • chiteala
plural
genitiv-dativ singular
  • chiteli
  • chitelii
plural
vocativ singular
plural

chiteală (chibzuială)

  • 1. popular Chibzuială, judecată (dreaptă, cumpănită).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: chibzuială judecată socotință 2 exemple
    exemple
    • Prin știință și chiteală Poate face niscai planuri mai cu bună rînduială? CONACHI, P. 294.
      surse: DLRLC
    • Ducîndu-se în tîrg și cumpărînd fierul de plug, după multă chiteală, îl puse în sîn. ȘEZ. V 130.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Chiti + sufix -eală.
    surse: DEX '09 DEX '98

chiteală (ochire)

etimologie:

  • Chiti + sufix -eală.
    surse: DEX '09