14 definiții pentru chitanță

chitánță sf [At: COD. ȚIV. A. 4/16 / V: cfit~, cfitánție, ~ție, cit~, cvietánție, cvit~ (S și: cuitanță, cvitanție, cuitanție), fit~ sf / Pl: ~țe / E: lat quietantia, it quitanza, fr quittance] 1 Act scris prin care se face dovada primirii unei sume de bani, a unor bunuri etc. 2 (Înv; îe) A vorbi fără ~ A vorbi drept. modificată

CHITÁNȚĂ, chitanțe, s. f. Act scris prin care se face dovada primirii unei sume de bani, a unor bunuri etc. – Din fr. quittance.

CHITÁNȚĂ, chitanțe, s. f. Act scris prin care se face dovada primirii unei sume de bani, a unor bunuri etc. – Din fr. quittance.

CHITÁNȚĂ, chitanțe, s. f. Act scris prin care se face dovada primirii unei sume de bani, a unor bunuri etc. V. adeverință. La predarea cotelor de grîu, gospodăria colectivă a primit chitanța nr. 1.

chitánță s. f., g.-d. art. chitánței; pl. chitánțe

chitánță s. f., g.-d. art. chitánței; pl. chitánțe

CHITÁNȚĂ s. recipisă, (înv. și reg.) zdelcă, (înv.) răvaș, siguranță, sinet, tahvil, teșcherea, (rusism înv.) rospiscă. (A dat banii și a primit o ~.)

CHITÁNȚĂ s.f. Înscris prin care se atestă primirea unei sume de bani, a unor bunuri etc. [< fr. quittance].

CHITÁNȚĂ s. f. înscris prin care se atestă primirea unor sume de bani. (< fr. quittance)

chitánță (chitánțe), s. f. – Act scris prin care se face dovada primirii unei sume de bani. It. quitanza (sec. XIX), cf. fr. quittance, rus. kvitancija.Der. chitanțier, s. n.

CHITÁNȚĂ ~e f. Dovadă care atestă recepționarea sau restituirea a ceva (sume de bani, bunuri materiale etc.); recipisă. [G.-D. chitanței] /<fr. quittance

chitanță f. înscris, prin care cineva se obligă la plata unei datorii.

*chitánță f., pl. e (fr. quittance, d. quitte, achitat. V. chit 3). Adeverință, recepisă [!], hîrtie pin [!] care declarĭ că aĭ primit ceva de la alt-cineva. – Odinioară și cvit-, cfit-, ĭar azĭ pop. fit- (rus. kvitánciĭa).


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CHITÁNȚĂ s. recipisă, (înv. și reg.) zdélcă, (înv.) răváș, siguránță, sinét, tahvíl, teșchereá, (rusism înv.) rospíscă. (A dat banii și a primit o ~.)

Intrare: chitanță
chitanță substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular chitanță chitanța
plural chitanțe chitanțele
genitiv-dativ singular chitanțe chitanței
plural chitanțe chitanțelor
vocativ singular
plural