16 definiții pentru chiondorâș chiondoruș


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

chiondorâș av [At: PANN, P. V. II, 106 / V: ~ruș, (sst) ~ros / E: (în)chiondorî + -âș] (Mun; fam; în legătură cu verbele „a se uita”, „a privi”, „a căuta”) 1 Urât. 2 Încruntat. 3 Cruciș. 4 Chiorâș.

CHIONDORẤȘ adv. (Pop. și fam.) Chiorâș, încruntat, posomorât. Se uită chiondorâș. [Var.: chiondorúș adv.] – [În]chiondora + suf. -âș.

CHIONDORẤȘ adv. (Reg.) Chiorâș, încruntat, posomorât. Se uită chiondorâș. [Var.: chiondorúș adv.] – [În]chiondora + suf. -âș.

CHIONDORẤȘ adv. Chiorâș, încruntat, posomorât. [Var.: chiondorúș adv.] – Din [în]chiondorî + suf. -âș.

chiondorâș adv. chiorâș: se uita la dânsul tot chiondorâș ISP. [Compromis între sinonimele chiomb și chiorâș].

chiondorúș av vz chiondorâș

CHIONDORÚȘ adv. v. chiondorấș.

CHIONDORÚȘ adv. v. chiondorấș.

CHIONDORÚȘ adv. v. chiondorấș.

CHIONDORÎ́Ș adv. (în legătură cu verbele «a se uita», «a privi» etc.) Chiorîș, încruntat, posomorit, cu răutate. Finica se uită chiondorîș la oameni. STANCU, 18. Bătrînele prea sînt de tot, prea dau pilde rele, prea se ocolesc, prea bombăne, prea se uită chiondorîș. DELAVRANCEA, T. 148. Frații lui Țugulea începuse a se uita la el cam chiondorîș. ISPIRESCU, L. 320. – Variantă: chiondorúș (PANN, P. V. II 106) adv.

CHIONDORÚȘ adv. v. chiondorîș.

chĭondorî́ș (Munt.) și condorî́ș (Trans. Olt.) adv. (ung. kondoros, încrețit, d. kondor, vsl. kondrĭ, creț. Cp. cu scapăr). Ponciș, chĭorîș: a te uĭta chĭondorîș. Adj. Uĭtătură chĭondorîșă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

chiondorấș (pop., fam.) adv.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CHIONDORÂȘ adv. v. sașiu.

CHIONDORÎȘ adv. chiorîș, cruciș, încrucișat, sașiu, strîmb, (pop.) pieziș, spanchiu, (reg.) ponciș. (Privește, se uită ~.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

chiondorîș adv. – Chiorîș, cu ochii încrucișați. Origine necunoscută. Aparține fără îndoială aceleiași familii a lui chiomb; și, avînd în vedere vb. închiorcoșa, der. de la onomatopeea chior, se poate propune o origine expresivă. În fonetismul său a înfluențat probabil tc. kandiriș „acțiune și mod de a convinge”, sau, după Scriban, Arhiva, 1914, 133, mag. kondoros „încrețit”; după Șeineanu, I, 115, ar trebui să se gîndească la contaminarea lui chiomb cu chiorîș.Der. chiondoreală, s. f. (încruntare); (în)chiondora (var. (în)chiondorî), vb. (a se încrunta). Acest ultim cuvînt este fără îndoială identic cu încondura, vb. (a se umfla în pene, a se împăuna, a se fuduli), cuvînt care s-a referit probabil la început la păun (după Șeineanu, II, 145, de la condur „pantof”; împotrivă Graur, BL, VI, 153).

Intrare: chiondorâș
chiondorâș adverb
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
  • chiondorâș
chiondoruș adverb
adverb (I8)
  • chiondoruș

chiondorâș chiondoruș

  • exemple
    • Se uită chiondorâș.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • Finica se uită chiondorîș la oameni. STANCU, D. 18.
      surse: DLRLC
    • Bătrînele prea sînt de tot, prea dau pilde rele, prea se ocolesc, prea bombăne, prea se uită chiondorîș. DELAVRANCEA, T. 148.
      surse: DLRLC
    • Frații lui Țugulea începuse a se uita la el cam chiondorîș. ISPIRESCU, L. 320.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • [În]chiondora + sufix -âș.
    surse: DEX '09 DEX '98