2 intrări

16 definiții

chimonóu sn [At: DEX2 / V: chimonó, kimonó / Pl: ~uri / E: fr kimono] 1 Croială de haină femeiască, cu mâneca dintr-o singură bucată cu restul hainei. 2 Îmbrăcăminte japoneză în formă de halat, cu mâneci foarte lungi. 3 (Pex) Haină femeiască de casă croită ca un chimonou (2).

CHIMONÓU, chimonouri, s. n. 1. Croială de haină femeiască, cu mâneca dintr-o singură bucată cu restul hainei. ◊ (Adjectival, invar.) Bluză chimono. 2. Îmbrăcăminte japoneză în formă de halat cu mâneci foarte largi sau, p. ext., haină femeiască de casă croită în acest fel. [Var.: chimonó s. n.] – Din fr. kimono.

CHIMONÓU s.n. v. chimono.

CHIMONÓU s. n. 1. halat cu mâneci foarte lungi. 2. croială de îmbrăcăminte femeiască în care mâneca este dintr-o singură bucată cu talia. ◊ haină femeiască (de casă) croită astfel. (< fr. kimono)

CHIMONÓU ~ri n. 1) Croială de îmbrăcăminte în care mâneca este dintr-o singură bucată cu corsajul. Rochie ~. 2) (în portul național japonez) Îmbrăcăminte croită astfel, purtată atât de bărbați, cât și de femei. /<fr. kimono

kimono [At: DA ms / Pl: (1-3) ~uri / E: fr kimono] 1 sn Haină largă și lungă dintr-o singură piesă, care se strânge cu o centură, purtată de japonezi. 2 sn (Pex) Îmbrăcăminte de interior a cărei croială este asemănătoare cu a kimonoului (1). 3 sn Echipament format dintr-o haină ușoară și pantaloni largi, purtat de practicanții artelor marțiale. 4 ai (D. haine de damă) Care are croiala mânecii fără cusătură pe umăr. 5 a (Îs) Mânecă ~ Mânecă largă, croită dintr-o singură bucată cu corsajul.

CHIMONÓ, chimonouri, s. n. 1. Croială de haină femeiască, cu mâneca dintr-o singură bucată cu restul hainei. ◊ (Adjectival) Bluză chimono. 2. Îmbrăcăminte japoneză în formă de halat, cu mâneci foarte largi sau, p. ext., haină femeiască de casă croită în acest fel. [Var.: chimonóu s. n.] – Din fr. kimono.

CHIMONÓ s. n. v. chimonou.

CHIMONÓ, chimonouri, s. n. 1. Îmbrăcăminte japoneză în formă de halat, cu mîneci foarte largi. 2. Croială de rochie sau de bluză femeiască, cu mîneca dintr-o singură bucată cu talia, fără cusătură pe umăr. ◊ (Adjectival) Bluză chimono. ♦ Haină femeiască de casă croită în felul descris mai sus. – Scris și: (după franțuzește) kimono.

CHIMONÓ, chimonouri, s. n. 1. Croială de haină femeiască, cu mâneca dintr-o singură bucată cu talia. ◊ (Adjectival, invar.) Bluză chimono. 2. Îmbrăcăminte japoneză în formă de halat, cu mâneci foarte largi, sau, p. ext., haină femeiască de casă croită în felul descris mai sus. – Fr. kimono.

chimonó/chimonóu s. n., art. chimonóul; pl. chimonóuri

CHIMONÓ s.f. 1. Halat cu mâneci foarte lungi (folosit ca îmbrăcăminte mai ales în Japonia). 2. Croială de îmbrăcăminte femeiască, în care mâneca este dintr-o singură bucată cu talia. ♦ Haină femeiască (de casă) croită în felul descris mai sus. [Var. chimonou s.n. / < fr. kimono < cuv. japonez].

kimono n. tunică lungă de ambele sexe ce se poartă în Japonia, azi răspândită și în țările din Europa.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

chimonóu s. n., art. chimonóul; pl. chimonóuri

Intrare: chimonou
chimonou
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: chimono(u)
chimono1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N78)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chimono
  • chimonoul
  • chimonou‑
plural
  • chimonouri
  • chimonourile
genitiv-dativ singular
  • chimono
  • chimonoului
plural
  • chimonouri
  • chimonourilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N52)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chimonou
  • chimonoul
  • chimonou‑
plural
  • chimonouri
  • chimonourile
genitiv-dativ singular
  • chimonou
  • chimonoului
plural
  • chimonouri
  • chimonourilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N78)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • kimono
  • kimonoul
  • kimonou‑
plural
  • kimonouri
  • kimonourile
genitiv-dativ singular
  • kimono
  • kimonoului
plural
  • kimonouri
  • kimonourilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

chimono(u) chimono chimonou kimono

  • 1. Croială de haină femeiască, cu mâneca dintr-o singură bucată cu restul hainei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
  • 2. Îmbrăcăminte japoneză în formă de halat, cu mâneci foarte largi.
    surse: DEX '09 DLRLC DN
    • 2.1. prin extensiune Haină femeiască de casă croită în acest fel.
      surse: DEX '09 DLRLC DN

etimologie: