23 de definiții pentru chihlimbar chihlibar chilimbar (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

chihlimbár sn [At: BIBLIA (1688) 534 / V: ~ibár, ~ilim~, ~mfár, ~hrib~, ~ichribár, ~hri~, ~irim~, ~iribár, chehribár, chehlem~, chelim~ / Pl: ~e / E: tc kéhribar, kehlibar, kelibar] 1 (Min) Rășină fosilă, dură, sfărâmicioasă, translucidă, de culoare variind de la galben-deschis până la roșcat-cafeniu, cu proprietăți electrice, din care se fac bijuterii, țigarete, mătănii Si: ambră. 2 Culoarea chihlimbarului (1).

CHIHLIMBÁR, (2) chihlimbare, s. n. 1. Rășină fosilă divers colorată (mai ales în nuanțe de galben), provenită din mai multe specii de pini și folosită la fabricarea unor obiecte de podoabă; ambră. 2. Obiect sau bucată de chihlimbar (1). [Var.: chihlibár, chilimbár s. n.] – Din tc. kehlibar.

CHIHLIMBÁR, chihlimbare, s. n. Rășină fosilă divers colorată (mai ales în nuanțe de galben), provenită din mai multe specii de pini și întrebuințată la fabricarea unor obiecte de podoabă; ambră. [Var.: chihlibár, chilimbár s. n.] – Din tc. kehlibar.

CHIHLIMBÁR, chihlimbare, s. n. Produs organic fosil, provenit din secrețiile rășinoase ale coniferelor din epocile geologice, colorat în galben, roșu, verde sau brun-închis, întrebuințat la confecționarea unor obiecte de artă și la prepararea lacurilor fine. Mărgele de chihlimbar.Rășină grea de chihlimbar. BANUȘ, B. 67. Verzi ca smaraldul și galben apoi ca chihlimbarul și roșii mai pe urmă ca sîngele ce-l izvorăsc zorii, s-au amestecat frunzele de sus căzute cu cele de jos. ANGHEL, PR. 24. Fig. Struguri de chihlimbar licăreau și se ascundeau iarăși. ANGHEL, PR. 57. – Variante: chihlibár (C. PETRESCU, S. 104), chilimbár (BART, E. 328) s. n.

CHIHLIMBÁR, chihlimbare, s. n. Produs organic fosil, divers colorat, mai ales galben, întrebuințat la fabricarea unor obiecte de artă și la prepararea lacurilor fine. [Var.: chihlibár, chilimbár s. n.] – Tc. kehlibar.

CHIHLIMBÁR ~e n. Rășină fosilă transparentă, divers colorată, provenită din unele specii de pini și folosită la fabricarea obiectelor de podoabă. /<turc. kehlibar

chihlimbár n., pl. urĭ (ngr. kehlimbári, kehlibári, d. turc. kehribar, pop. kehlibar, d. pers. kiah-rübe, pop. keh-rüba, adică „paĭe atrage”; ar. kahrabe, de unde it. carábe, sp. cárabe, fr. carabé). Un fel de rășină aromatică solidificată fósilă translúcidă saŭ aproape transparentă de coloare care variază de la un galben deschis pînă la cărămiziŭ și cafeniŭ. Vin ca chihlimbaru, vin galben închis. Chihlimbar cenușiŭ, o concrețiune intestinală a cașaloților, cenușie, tenace și flexibilă, cu miros de mosc. – Și chihlibar și chilimbar, ca neol. ambră și succin. – Chihlimbaru galben, numit vgr. élektron (V. electru) a dat numele luĭ electricitățiĭ, fiind-că, frecînd o bucată de chihlimbar lustruită, Talete din Milet, în sec. 7 în ainte de Hristos, a constatat că atrage corpurile ușoare. Din el se fac țigarete. V. celuloid.

chihlibár sn vz chihlimbar

chilimbár sn vz chihlimbar

chilimfár sn vz chihlimbar

chiribár sn vz chihlimbar

CHIHLIBÁR s. n. v. chihlimbar.

CHIHLIBÁR s. n. v. chihlimbar.

CHIHLIBÁR s. n. v. chihlimbar.

CHIHLIBÁR s. n. v. chihlimbar.

CHILIMBÁR s. n. v. chihlimbar.

CHILIMBÁR s. n. v. chihlimbar.

CHILIMBÁR s. n. v. chihlimbar.

CHILIMBÁR s. n. v. chihlimbar.

chihlihar (chihrimbar) n. substanță rășinoasă și aromatică de coloare galbenă, întrebuințată la fabricarea sculelor (cercei, mărgele, țigarete, mătănii): mătănii de mărgean sau de chihrimbar AL. Chihlibarul de Buzău e de coloare închisă cu reflexuri verzui. [Turc. KEHRIMBAR, KEHLIBAR, lit. care atrage paiul (proprietatea cunoscută a chihlibarului)].

chilimbar n. Mold. V. chihlibar: parfume dela Indus în vas de chilimbar AL.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

chihlimbár (chi-hlim-) s. n., (bucăți, obiecte) pl. chihlimbáre

chihlimbár s. n. (sil. -hlim-), (bucăți, obiecte) pl. chihlimbáre, (sorturi) pl. chihlimbáruri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CHIHLIMBÁR s. 1. ambră galbenă, (astăzi rar) succin. (Din ~ se fac obiecte de podoabă.) 2. chihlimbar cenușiu v. ambră.

arată toate definițiile

Intrare: chihlimbar
chihlimbar substantiv neutru
  • silabație: -hlim-
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chihlimbar
  • chihlimbarul
  • chihlimbaru‑
plural
  • chihlimbare
  • chihlimbarele
genitiv-dativ singular
  • chihlimbar
  • chihlimbarului
plural
  • chihlimbare
  • chihlimbarelor
vocativ singular
plural
chihlibar substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chihlibar
  • chihlibarul
  • chihlibaru‑
plural
  • chihlibare
  • chihlibarele
genitiv-dativ singular
  • chihlibar
  • chihlibarului
plural
  • chihlibare
  • chihlibarelor
vocativ singular
plural
chilimbar substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chilimbar
  • chilimbarul
  • chilimbaru‑
plural
  • chilimbare
  • chilimbarele
genitiv-dativ singular
  • chilimbar
  • chilimbarului
plural
  • chilimbare
  • chilimbarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)